Guvernul Ciolacu 2 şi-a intrat în pâine. Ce va urma?
0Din păcate, speranţe puţine. Ciolacu şi în majoritate aceeaşi miniştri nu ştiu să facă altceva decât au făcut.
Zice Ciolacu că au învăţat din greşeli. „Știm ce avem de făcut și, mai ales, știm ce greșeli nu mai trebuie să repetăm.”
A trebuit să facă greşeala să aibă cheltuieli cu 25% mai mari decât veniturile bugetului, ca să înveţe din greşeli? Putea să întrebe un elev de gimnaziu, dacă e bine aşa.
O altă greşeală. Împrumuturile sunt însoţite de dobânzi, care în viitorii 7 ani se vor ridica la 600 miliarde de lei, cât toate autostrăzile din România? Cui foloseşte că dăm banii ţării pe dobânzi?
Ultimele alegeri au arătat că populaţia României nu mai acceptă asemenea „greșeli” de şcoală gimnazială. Această stare de respingere a clasei politice va creşte, vom vedea în continuare cu ce consecinţe.
OUG „trenuleţ” ne va arăta ce au înţeles Ciolacu şi guvernul
Anunţată pe 27 decembrie, OUG „trenuleţul” ne va arăta încotro se îndreaptă guvernul României.
După 3 ani, Ciolacu tot nu a înţeles că nu poate creşte încasările la buget fără o conformare voluntară a contribuabililor. Care nu vine până când guvernanţii nu demonstrează că fac ce trebuie cu banii obţinuţi din taxe şi impozite. Nu cu bani daţi clientelei de partid, pensiilor speciale, salariilor bugetare nesimţite, şi furturi din bugetul de stat.
Acum guvernanţii vântură ideea impozitării „averilor mari”. Ce înseamnă averi mari? Dacă au fost obţinute cinstit, prin muncă neobosită, de către cetăţeni cu calităţi antreprenoriale mai mari decât cele necesare unei covrigării, de ce să le sancţionezi prin supra impozitare? Ce vină au acei proprietari de averi mari, când guvernul îşi bate joc de banii din bugetul de stat?
Rămâne reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului. Programul de guvernare prevede:
-În administrația centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 și numărul agențiilor cu cel puțin 25%;
-Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
-Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%. Regula introdusă este de maximum 2 secretari de stat/minister și maximum 4 la ministerele mari;
Celelalte prevederi sunt „vrăjeli” pe care le auzim de 30 de ani, fără nicio consecinţă. Chestia cu reducerea numărului secretarilor de stat este o picătură într-un ocean, probabil se vor muta pe alte posturi în minister cu acelaşi salariu.
Nu ni se spune cu cât se reduce numărul bugetarilor. Ciolacu a declarat că nu vom avea austeritate, adică vom funcţiona cu acelaşi număr de bugetari.
Numărul deconcentratelor este de circa 6500. Ce se întâmplă cu bugetarii din cele care dispar? Câţi sunt cei concediaţi?
Până la urmă aici este sursa deficitului bugetar. Numărul bugetarilor care a ajuns la 1,3 milioane, fără să punem la socoteală serviciile de informaţii. Reducerea cheltuielilor statului se poate face doar prin concedierea bugetarilor, sau nu se va face deloc. Nu ştim, şi posibil nici OUG „trenuleţ” nu va spune în mod expres. Rămâne ca în tren, sau ca în „trenuleţ”.
Problema este că agenţiile de rating, CE, investitorii nu pot fi „aburiţi” cum este aburită majoritatea populaţiei. Şi fără împrumuturi şi fără bani europeni nu sunt bani de pensii şi salarii bugetare. Pe asta o înţelegeţi, domnule premier Ciolacu 2?
Ce va face ministrul de Finanţe, Tanczos Barna?
Acest nou ministru de Finanţe ar putea fi o problemă pentru Ciolacu 2, dacă nu va accepta „vrăjeli” şi abureli, acum ca mai sunt trei luni până la alegerile prezidenţiale. Dacă va spune populaţiei în clar şi răspicat, care este situaţia reală a bugetului, ce cheltuieli trebuie tăiate şi câţi bugetari vor fi concediați, Ciolacu 2 va avea o problemă cât casa. Va trebuie să taie prin semnătura sa ce a dat în anul 2024. De asta au refuzat mai toţi politicienii postul de premier. Cu ce consecinţe asupra imaginii PSD şi a lui Ciolacu 2, uşor de înţeles.
Soarta alegerilor prezidenţiale depinde şi de modul în care PSD şi Ciolacu 2 vor înţelege şi vor rezolva problemele reale ale bugetului şi ale ţării. Nu visele exotice în care s-au scăldat în 2024.
Ciolacu 2 schimbă şi politica externă a României, în disonanţa cu aceea a UE
În consonanţă cu Viktor Orban, Donald Trump şi alţii, Ciolacu 2 a declarat în parlament:
”În egală măsură, știu că românii vor să trăiască în pace. Am ajuns să prețuim și mai mult pacea de când avem un război la graniță. România se va dezvolta în pace și liniște. Aceasta este garanția mea și a Guvernului. De aceea, am dezvoltat o relație foarte bună cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump. Cred cu tărie că, după 20 ianuarie, odată cu preluarea oficială a mandatului, una dintre marile sale priorități va fi oprirea războiului din Ucraina. Iar România va susține Statele Unite cu toate puterile în acest demers”.
Ciolacu 2 va susţine Statele Unite, pe Donald Trump, care vrea să impună pacea cu preţul renunţării de către Ucraina a teritoritoriilor deja ocupate de Putin. Şi dacă Putin va invada România, tot acest gen de pace ar accepta Ciolacu 2? Ar renunţa la câteva judeţe din Moldova, în schimbul păcii?
Este o îndepărtare de poziţia UE şi apropiere de aceea a lui Trump. Cu ce folos pentru România? Vrea Ciolacu 2 să devină calul troian al lui Trump, alături de Orban, cu care s-a şi văzut recent, în sabotarea politicii UE faţă de Rusia şi Putin? Vom vedea în poziţiile sale publice următoare. Probabil nici asta nu înţelege: banii necesari României vin de la UE, nu de la America. Să-l întrebe pe meditatorul său la economie, Cristian Socol.
În concluzie, ne aşteaptă vremuri grele. Îngheţarea pensiilor şi salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie 2025 este cea mai puţin gravă măsură pe care o va lua guvernul Ciolacu 2. Mai gravă ar fi concedierea bugetarilor prin desfiinţarea instituţiilor şi deconcentratelor anunţată. Dacă îi plimbă pe bugetari dintr-o parte în alta, nu scade anvelopa salarială, de a ajuns statul să cheltuiască cu 25% mai mult decât încasează. Şi atunci nu se rezolvă nimic. Iar „sabia lui Damocles” îl pândeşte pe Ciolacu 2: să nu mai aibă bani de pensii şi salarii prin suspendarea împrumuturilor. Ca în 2010.