Greve peste greve. Aşa se întâmplă când promiţi marea cu sarea şi nu ai de unde da ce ai promis

Salariaţii au luat de bune promisiunile guvernului de anul trecut. Şi vor şi ei partea leului, înainte de a se goli sacul bugetar. Greva transportatorilor şi fermierilor se explică prin invidia acestora faţă de sistemul bugetar, care primeşte cireaşa de pe tortul  bugetului de stat.

Greva profesorilor s-a încheiat cu succes, au fost mărite salariile profesorilor, au fost proteste în justiţie, sistemul sanitar, la functionarii publici, acum în transporturi şi agricultură şi în alte domenii de activitate. Faptul că şi în alte ţări sunt greve nu este o consolare. Guvernarea noastră zice că este cea mai bună din ultimii ani, atunci de ce atâtea greve?

De ce este greu de gestionat actuala grevă

Organizaţiile agricole reprezentative spun că greva s-a declanşat „spontan”, să scape de răspundere în caz de accidente şi ciocniri cu poliţia. Lucrurile au luat deja o întorsătură gravă prin blocarea căilor de acces în Bucureşti, în alte orașe şi în unele vămi. Nu se ştie unde se va opri „asaltul” actualilor greviști, „echipaţi” cu tractoare, camioane, mijloace de transport, alte utilaje.

Şi cerinţele lor sunt greu de înţeles şi soluţionat. Când transportatorii au cerut motorină gratis şi fără control în vămi,  premierul Ciolacu s-a ridicat oripilat şi a părăsit întrunirea.

Fermierii şi transportatorii nu înţeleg că preţul la poliţele RCA nu este dictat de guvern, că suntem într-o economie de piaţă. Guvernul a luat unele măsuri temporare de limitare a prețului  acestor poliţe, dar nu poate menţine limitarea pentru că trebuie să  respectăm tratatele europene.

Alte cerinţe sunt în curs de analiză şi soluționare, dar greviştii care dorm nopţile prin maşini şi tractoare vor totul în 24 de ore.

Unde a greşit guvernul

Atunci când a făcut bugetul şi a promis creşteri salariale la toţi bugetarii. La cei din mediul privat nu s-a gândit, că nu e rostul lui să rezolve problemele lor. Dar uite că şi mediul privat face greve şi blochează şoselele şi intrările în oraşe, să pună presiune pe guvern.

Principala greşeală a guvernului este că nu reduce aparatul bugetar, care este văzut de mediul privat ca principal consumator din taxele şi impozitele plătite de privaţi, iar calitatea serviciilor în educaţie, sănătate, justiţie este mult sub un nivel cel puţin decent.

Ciolacu a cerut direct ministrului Educaţiei criterii de performanţă, în funcţie de care să se facă salarizarea profesorilor. Ministrul Ligia Deca s-a făcut că plouă, ea ascultă de Iohannis, nu de premierul Ciolacu.

A înţeles şi Ciolacu că nu e în regulă cu sistemul bugetar supradimensionat, şi a promis de câteva ori reducerea acestuia. Nu s-a întâmplat nimic.

E drept, a sărit şi clientela de partid la gâtul lui Ciolacu: ce faci domle, ne iei pâinea de la gură? Şi Ciolacu a înţeles, că este an electoral!

Ministerul Agriculturii are în subordine 111 instituţii, când agricultura este complet privată, şi nici ministerul Agriculturii nu-şi are rostul. Printre cele 111 şi Direcţia Agricolă a municipiului Bucureşti! Atunci la ce să te aştepţi de la privaţi? Şi ultimele acte normative de reducere a cheltuielilor și creștere a veniturilor se refereau 15% la stat, şi 85% la privaţi.

Aşa că au dreptate şi privaţii. Că ei au înţeles că doar prin greve şi blocări de căi de acces pot obţine ceva, probabil au dreptate. Altfel cine îi ascultă? Doar sub presiunea tractoarelor şi camioanelor aflate în stradă se mişcă guvernanţii.

Vor mai fi multe greve, cu impact mare asupra societăţii

Sistemul sanitar, de care depinde viaţa cetăţenilor aflaţi în suferinţă, nu mai are cadre medicale de specialitate în număr suficient. Sunt spitale care ameninţa că închid unele secţii din lipsă de specialişti.

Mă aştept să continue acţiunile de protest din justiţie, unde grefierii şi alt personal mediu nu este mulţumit de salarizare. S-a promis marea cu sarea, anul trecut, şi acum cu toții aşteaptă măririle promise.

Problema este dacă bugetul adoptat şi funcţionează, pentru că veniturile au fost supraevaluate iar cheltuielile subevaluate. Actualul guvern nu a îndeplinit întocmai jaloanele şi ţintele din PNRR şi ar fi de mirarea să primească la termen tranşele de bani prevăzute în tratat.

Şi cu împrumuturile lucrurile nu stau roz. S-au acumulat plăti foarte mari la credite şi dobânzi, încât bugetul trebuie să le suporte şi pe acestea.

Premierul Ciolacu se bazează pe încasări mai mari la buget, în urma actelor normative emise anul trecut, printr-o activitate mai bună la ANAF şi la Vămi. S-a mai încercat şi în anii trecuţi, eficientizarea instituţiilor de colectare. Fără să vadă companiile de stat falimentare, datoare până peste cap la bugetul de stat de de ani de zile, precum si coruptia din aceste instituții.

Ciolacu lasă un aparat de stat supradimensionat să înghită banii de la buget, deşi digitalizarea ar oferi o şansă să scape de un segment mare de funcţionari. Dar iarăşi alegerile nu-l lasă să-şi afecteze segementele electorale fidele.

Ce nu înţelege Ciolacu

Că peste o lună sau mai multe, când bugetul de stat nu răspunde la cerinţe, să se afle în situaţia de a nu mai putea plăti pensiile şi salariile electoratului fidel. Scenariul din 2010. Să vedem atunci ce se va alege de şansele electorale ale PSD!