Furtuna perfectă: crizele multiple și impactul revoluției digitale

Criza războiului din Ucraina, pandemia Covid și consecințele ei, criza energiei, inflația, criza alimentară, criza refugiaților și migrația, adâncirea decalajelor sociale între societățile bogate și cele sărace, precum și între clasele cu venituri mari comparativ cu cele sărace, îmbătrânirea populației, schimbările climatice și transformările economice generate de noile tehnologii alcătuiesc furtuna perfectă.

Era platformelor digitale, inteligența artificială, civilizația algoritmică au disrupt industrii, au determinat noi modele și soluții, și au amplificat schimbările socio-economice. În comunicare și în jurnalism provocările majore sunt tehnologice, dar și financiare. Modelul presei tradiționale este tot mai complicat de finanțat și într-o competiție accelerată cu conținutul generat de utilizator pe rețele sociale. Accesul la cele mai noi și mai sofisticate tehnologii depinde de costurile pe care și le permit consumatorii. Dacă în industria software multe programe sunt gratuite și accesibile tuturor userilor, industria hardware separă consumatorii între cei care își permit prețul produsului și cei care aspiră la tehnologii de ultimă oră. În democrațiile occidentale adăugăm criza de încredere în elite, de orice fel ar fi ele: lipsa de încredere în politicieni, în oamenii bisericii, în oameni știință, dar și criza de încredere în jurnaliști și comunicatori.

Conferința științifică internațională a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, „Communication in times of (poly)crisis and digital disruptive transformations”, din  22-23 iunie 2023 abordează aceste probleme din perspectiva cercetătorilor și formatorilor în jurnalism și comunicare. Propaganda și războiul informațional în contextul invaziei ruse în Ucraina, amplificarea răspândirii de știri false pe platformele de socializare, instigarea prin boți și troli, viralizarea teoriilor conspiraționiste și care este antidotul la dezinformare, populism și radicalizare constituie temele principale ale dezbaterilor.

Profesorul american Jatin Srivastava, PhD la Ohio University și director al Institute for International Journalism a atras atenția în intervenția sa asupra crizei de încredere din mass-media tradițională occidentală: elitismul din media și sentimentul că nu toate vocile sunt reprezentate determină consumatorii de știri să caute conținut online care să corespundă așteptărilor și valorilor lor pe alte canale de informare decât pe cele pe care se exprimă jurnaliștii din presa tradițională. Procesul de informare selectivă se referă la predispoziția și orientarea spre acele știri care confirmă și susțin punctul de vedere sau poziționarea ideologică a consumatorului de informație.

Profesorii ucraineni Natalia Nechaieva Yuriichuk, PhD și Roman Paziuk, PhD de la Facultatea de Istorie, Științe Politice și Relații Internaționale, Universitea Yuriy Fedkovych Chernivtsi s-au referit la controlul de stat asupra informației din Rusia și la propaganda rusă din România. Actorii politici populiști locali sunt adeseori mijloacele prin care sunt transmise temele de propagandă rusă care apoi sunt inflamate pe social media și preluate și dezbătute pe agenda mass-media tradițională: criza energiei electrice și panica despre prețul benzinei la pompă, minciuna că Ucraina pierde războiului, știrea falsă că sancțiunile economice nu ar avea efecte asupra Rusiei, amenințările cu acțiuni militare asupra României și Republicii Moldova.

Conferinţa FJSC are loc pe 22 și 23 iunie 2023 la Sala Senatului a Universității din București și se desfășoară în format hibrid, la sală și în mediul online. Conferința FJSC este organizată împreună cu The Institute for International Journalism of the E.W. Scripps School of Journalism, Ohio University (SUA) și Yuriy Fed’kovych Chernivtsi National University of Ukraine. Peste 50 de profesori și cercetători din 16 ţări de pe 4 continente s-au înscris cu lucrări.