De Ziua Regalității, despre Carol al II-lea, Dimitrie Gusti și Muzeul Satului

10 mai înseamnă nu doar Ziua Regalității care marchează începutul domniei lui Carol I (proclamat Domnitor al României în 1866), Independența de stat a Românei  (1877) şi încoronarea primului Rege al ţării (încoronarea principelui Carol I ca Rege al României în1881).

Pe 10 mai 2023 se împlinesc 87 de ani de la înființarea Muzeului Satului din București inaugurat în prezența regelui Carol al II-lea. Muzeul Satului a fost ridicat cu fonduri regale în decurs de doar două–trei luni de către echipa condusă de Victor Ion Popa și H.H. Stahl în anul 1936, la Șosea, adică la marginea bulevardului Kiseleff. Sociologul Dimitrie Gusti a invitat la deschiderea Muzeului Satului pe cei mai seamă oameni de cultură ai vremii, procedând exact așa cum o făcea de obicei când conducea proiecte instituționale.

În comunism, ziua Muzeului a fost marcată pe data de 17 mai din motive propagandistice, lesne de înțeles având în vedere semnificațiile datei de 10 mai. Nici sprijinul lui Carol al II-lea pentru ridicarea Muzeului Satului într-un timp record nu s-a datorat în totalitate unor cauze culturale. Este știut faptul că, în contextul ascensiunii Mișcării Legionare, Carol al II-lea s-a promovat în rândul tineretului studios ca Rege al țăranilor și al satelor românești, în acest sens Gusti jucând un rol important.

De altfel, în anii ’30 profesorul Gusti îi atribuie rolul de Mecena prințului moștenitor Carol cu care avea în comun viziunea și proiectul ridicării prin educație și cultură a satelor românești. Era perioada în care profesorul Gusti mărturisea sprijinul său pentru Dinastia de origine germană și își creiona doctrina unei Monarhii sociale, a unui Monarh luminat preocupat de soarta supușilor săi. Mai ales spre finalul anilor ’30, Dimitrie Gusti a contribuit la tentativa de construcție de imagine a Monarhiei sociale, chiar dacă, în realitate, termenul ca atare nu a fost folosit de gustiști, fiind preferată, în schimb, – în comunicarea publică și în revistele de popularizare a muncii culturale a echipelor – expresia de „Rege al țăranilor și al satelor românești“ cu privire la Carol al II-lea.

Ne amintim că în anul 1934 Carol al II-lea l-a numit pe profesorul Dimitrie Gusti președinte - director general al Fundațiilor Culturale Regale. Din acel an, echipele regale studențești încadrate în sistemul Fundației Culturale Regale au primit toate mijloacele materiale de lucru pentru intervenția culturală la sate. Muzeul Satului din București inaugurat la 10 mai 1936 își are originea în programul propagandistic al Fundației de valorificare a „civilizației populare”. Totodată, unul din obiectivele majore îl reprezenta „lămurirea marelui public“ în scopul rezolvării situației social-economice dificile a țărănimii române.

Proiectul Școlii de Sociologie de la București a lui Dimitrie Gusti viza monografierea tuturor satelor românești având în centrul preocupărilor cercetarea sociologică și ieșirea din subdezvoltare, adică sociologia ca instrument al dezvoltării sociale a națiunii române. Ca director al Fundației Culturale Regale, Gusti avea ceva din stilul charismatic, paternalist de conducere, reușind să atragă studenții pentru programul său. Organizarea echipelor regale la Fundație constituie una dintre cele mai clare dovezi ale apropierii profesorului Gusti de Casa Regală, îndeosebi de Regele Carol al II-lea și de carlism.

În contextul radicalizării competiției dintre Carol al II-lea și simpatizanții tot mai numeroși ai Mișcării Legionare cu origini în mișcarea studențească, membrii Școlii Sociologice de la București au optat diferit. Sociologii angajați alături de Dimitrie Gusti la Fundația Culturală Regală, precum H.H. Stahl, O. Neamțu, A. Golopenția, au încercat să continue activitatea de cercetarea monografică a satelor românești și au intrat astfel într-o competiție directă, dar neoficială, cu gustiștii care au aderat la Mișcarea radicală legionară. Pentru legionari, instrumentele monografiei nu mai păreau a fi suficiente pentru a „salva” națiunea etnică, pentru a „ridica” satul românesc sau pentru a îmbunătăți, cu mijloacele științei și cercetării, viața țăranilor români. Muzeul depune mărturie că viziunea lui Gusti era relevantă și în contextul de atunci, dar și în cel de acum.

Zilele acestea, între 10 și 17 mai se derulează Zilele Muzeului Satului din București care celebrează deschiderea porților unuia dintre primele muzee în aer liber ale Europei. Sunt deschise pentru public expozițiile Cămașa cu Altiță în Patrimoniul Unesco, Lăzi de Zestre în Patrimoniul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, 120 de ani de la nașterea lui Gheorghe Focșa. Relevanța și actualitatea Muzeului sunt subliniate prin numărul impresionant de vizitatori: peste 900 mii de oameni îi trec pragul în fiecare an.