Fake News: Succesul portalurilor de informații falsificate

0
0

Pagina pare adevărată, dar nu este. Site-urile falsificate ale unor instituții media binecunoscute sunt folosite ca vehicule pentru un nou val de știri false și propagandă rusească. Cum se apără presa adevărată.

 În potopul de știri, este tot mai greu de diferențiat între informațiile reale și cele false
În potopul de știri, este tot mai greu de diferențiat între informațiile reale și cele false

Un adolescent cade de pe bicicletă și moare pentru că nu a văzut gropile din asfalt pe întuneric, în lipsa iluminației stradale. Ucraineni care ar cumpăra locuințe în Rusia cu bani din fondurile de ajutorare europene. Sau o explozie a instalației de gaz într-o școală din Bremen, provocată de economisirea gazului.

Toate aceste informații false au circulat în ultimele zile pe Internet. Aspectul deosebit este că ele au apărut pe portaluri de știri falsificate ale unor mărci media cunoscute ca spiegel.de, welt.de, bild.de și t-online. "Typosquatting" se cheamă acest gen de falsificare. Uneori, este aproape imposibil să deosebești falsul de original.

Aceeași structură, alt conținut: postarea de știri false pe portalul falsificat al bild.de
Aceeași structură, alt conținut: postarea de știri false pe portalul falsificat al bild.de

Abuzarea unor firme cunoscute pentru a provoca neîncredere în rândul oamenilor

"Nu a existat până acum în Germania, de o asemenea amploare, construirea unor site-uri false pentru a răspândi fake news și propagandă, abuzând de numele unor instituții media serioase", explică expertul Felix Kartte, șef al Initiative Reset, un ONG care se implică pentru reglementarea democratică a activității concernelor de tehnologie.

Jurnalistul Lars Wienand, care a scris recent pentru t-online despre ultima campanie rusească de dezinformare, a descoperit mai mult de 30 de astfel de pagini falsificate. Portalul t-online a reușit relativ rapid să pună capăt falsificării.

"Am văzut falsul pe 26 august și am contactat imediat gazda siteului din Olanda. Pe 29 august, pagina falsificată dispăruse", a spus Wienand pentru DW. "Dar doar pentru a reapărea la scurt timp după aceea în Columbia."

Și acolo s-a reușit eliminarea ei din rețea. Wienand: "Am rezolvat problema cu ajutorul firmelor Cloudflare și Registrar."

Nicio informație de contact sau despre sursa conținutului

Din păcate, astfel de reușite sunt rare. Multe instituii media nu reușesc să contacteze host-ul paginilor falsificate. "Pentru că paginile falsificate nu au de regulă rubrica obișnuită Despre noi", spune Wienand. Nu există nici adrese, nici alte informații de contact. Iar în cazul unui host din afara Europei, demersurile juridice au în general șanse minime de succes.

Este o experiență cu care s-a confruntat și Axel Springer Verlag. "Din păcate, autorii sunt aproape întotdeauna imposibil de depistat", se arată într-o precizare a companiei de presă. "De regulă verificăm dacă putem întreprinde o acțiune legală și luăm anumite măsuri, în funcție de șansele de reușită, sau însărcinăm o firmă de avocatură să ne reprezinte interesele."

Der Spiegel a încercat să ia legătura direct cu utilizatorii săi. Publicația a redactat un articol propriu în care îi informa pe cititori despre existența unei pagini falsificate aproape perfect în designul Der Spiegel, conținuturile fiind propagandă pro-rusă.

"În principiu, evităm să relatăm despre paginile falsificate, deoarece, de regulă, în spatele lor se află interese dubioase, motivate comercial, pe care nu vrem să le răsplătim cu atenția cititorilor și utilizatorilor noștri", a explicat Der Spiegel. La cea mai recentă campanie de știri false, prioritară a fost însă "clarificarea situației".

Margrethe Vestager, comisara europeană pentru concurență și mediu digital, vrea să controleze mai strict platformele online

Salvare prin "Digital Services Act"?

Această neputință în fața campaniilor de fake news ar putea dispărea în curând. Lucru de care expertul Felix Kartte este convins. "Typosquatting ar fi un caz potrivit pentru folosirea Digital Services Act (DSA)", arată el.

Este vorba de o ordonanță adoptată de Parlamentul European la 5 iulie, care obligă platformele online, printre altele, să înăsprească prevenirea, monitorizarea și combaterea campaniilor de dezinformare. Noua prevedere va intra în vigoare probabil în această toamnă iar statele membre sunt obligate să o aplice.

Felix Kartte este sigur: "Dacă DSA ar fi fost deja în vigoare, companiile de media ar fi avut la dispoziție posibilități mai eficiente de contracarare a dezinformărilor, prin contactarea platformelor în vederea eliminării paginilor falsificate." Instituțiile mass-media ar avea deci interes ca noua ordonanță să fie aplicată, pentru că astfel vor putea fi desființate mai repede paginile false, limitându-le major răspândirea.

Și portalul francez de știri "20minutes.fr" a fost afectat de falsificarea paginilor sale
Și portalul francez de știri "20minutes.fr" a fost afectat de falsificarea paginilor sale

Refugierea în nișă

Editura Spiegel speră că, prin Digital Services Act, "se va simplifica pe viitor cel puțin posibilitatea de acțiune legală în privința conținuturilor răspândite de marile platforme de Internet".

Totuși, în trecut s-a văzut de multe ori "că furnizorii de conținuturi false găsesc nișe pe care își pot publica pe mai departe ofertele, ferindu-se simultan de o reglementare eficientă", potrivit unui purtător de cuvânt al editurii.

Verificarea faptelor pentru falsificatori

Chiar dacă amploarea falsificării site-urilor de informații a atins un nivel neobișnuit până acum în Germania, fenomenul nu este unul nou. În Suedia, portalul de verificarea faptelor "Concurență", creat deja în 2018 de cinci instituții media, a fost dublat de o pagină similară falsificată.

Josef Holnburger de la organizația Cemas, care analizează platformele digitale în vederea descoperirii de teorii ale conspirației și extremism de dreapta, pledează pentru blocarea accesului la platformele interactive pentru grupurile și persoanele care creează campanii de dezinformare.

"Blocarea accesului pe platforme funcționează! Când astfel de actori dispar de pe o platformă ca YouTube, nu mai au aceeași posibilitate de răspândire a conținuturilor lor false: pot desigur să creeze conturi noi pe alte platforme - dar acolo rămân adesea doar între ei, fără un public extins pentru conținuturile lor", explică Holnburger.

Articol Deutsche Welle  redactat în colaborare cu Janosch Delcker și Jan D. Walter.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite