Există multă revoltă și indignare în fața acestei sentințe de 10 ani

Se vor scădea 2 ani din arestul preventiv și rămân 8, iar cererea de liberare condiționată poate reduce și acești ani.

Reacția publică de astăzi indică un sentiment de nedreptate și o condamnare a justiției însăși, pe care mulți o considerăm din nou coruptă, prietenoasă cu infractorii și nemiloasă față de victime și de familiile lor.

Cu adevărat, pierderile de vieți omenești nevinovate nu au niciun fel de alinare, indiferent de numărul anilor de condamnare.

Dacă Vlad Pascu ar fi primit 20, 30 sau 40 de ani, nu s-ar fi schimbat nici reacția publică și nici suferința familiilor, pentru că este adevărat: „victimele nu pot fi readuse la viață”.

Indignarea noastră are legătură și cu faptul că, pentru o faptă deosebit de gravă (două decese, consum de substanțe), pedeapsa este atât de mică. Situația din România, în special justiția, nu face dreptate, nu își apără cetățenii și, în același timp, transmite un mesaj de încurajare, nu de descurajare, față de potențialii infractori. Nu are un rol preventiv.

Infractorii și cei aflați la risc de a comite infracțiuni văd clar în acest caz deosebit de grav că, indiferent de amplitudinea tragediei, de pierderile omenești și de presiunea publică, mediatică sau chiar de la nivelul Guvernului și al Președinției, ca infractor poți scăpa ușor. Aici este marea durere.

Societatea reacționează printr-un strigăt colectiv de neputință, frustrare și multă durere, pentru că resimte frica:

„Putea fi copilul meu.”

---

Ce putem face?

Ce putem face ca revolta noastră publică să aibă efect? În jurăturile și blestemele de pe Facebook nu schimbă nimic: nici justiția, nici realitatea.

1. Putem transforma totuși revolta într-o energie pentru schimbare: să cerem responsabilitate, reforme și un sistem de justiție care să răspundă nevoii de siguranță a oamenilor. Dar, repet, nu doar pe Facebook — acolo nu are valoare — ci pragmatic, prin inițiative cetățenești.

Nu ne împiedică nimeni să ne unim și să sprijinim asociațiile sau avocații care ajută și cer dreptate pentru victimele accidentelor rutiere.

2. Țara aceasta are nevoie de infinit mai multă implicare civică. La acest capitol suntem, din păcate, repetenți.

3. Trebuie să ne întrebăm ce putem face ca tragedia să nu se mai repete, în alt loc din România.

Atenție, nu suntem scutiți de acest risc. Drogurile se consumă la scară largă în țara noastră, iar săptămânal vedem cum Poliția Română identifică la volan atât consumatori de alcool, cât și de droguri.

4. Vlad Pascu avea un „cocktail de droguri”: cocaină, amfetamină și metamfetamină.

Astăzi, consumatorii de droguri, fie la mare, fie la orice petrecere, nu se rezumă la un singur drog: le combină și își pun viața lor și a altora în pericol.

5. Dacă cineva are o problemă de consum (aspect deseori cunoscut), o familie responsabilă nu îi mai permite accesul la nicio mașină. I-ai luat cheile și continui cu restricțiile, chiar dacă asta înseamnă luni de zile.

6. Dacă îți vezi prietenul că a consumat, îl oprești să urce la volan — chiar dacă se supără, chiar dacă devine agresiv și chiar dacă ești nevoit să suni la 112. Este preferabil un prieten supărat sau un tânăr cu dosar penal pentru conducere sub influența drogurilor, decât un tânăr condamnat pentru omor.

7. Mulți tineri consumă droguri în contexte sociale, cel puțin în prezența unui martor sau a prietenilor apropiați. Asta înseamnă că, în unele situații, consumatorii pot fi opriți să urce la volan și, astfel, pot fi salvate vieți. Aici putem lucra mai mult: la responsabilitatea civică și umană. Avem nevoie de mai mult decât „nu e treaba mea, nu mă bag!”.

8. Seara, în weekend și în vacanțe se consumă mai multe droguri. Numărul consumatorilor crește, la fel și numărul deceselor. Comisia Europeană a raportat peste 1.200 de decese cauzate de consumul de droguri la volan, în 16 state, anual.

CE recomandă testarea pentru droguri și instruirea polițiștilor, folosind metode ușoare, rapide și non-invazive, confirmate ulterior prin probe de sânge.

Am spus-o și o repet: FIECARE POLIȚIST RUTIER CARE IESE PE STRADĂ are nevoie să dețină teste antidrog.

Drogurile au luat locul alcoolului! MAI are obligația să suplimenteze testele pentru fiecare echipaj rutier din orașele și satele României. Testare, testare, testare!

9. Nu este suficient să trimitem polițiști și psihologi în școli pentru a le spune copiilor „cât de rele sunt drogurile”.

Prezentările banale, desenele antidrog sau imaginile cu dependenți sunt inutile. Copiii știu deja asta! Ei au nevoie să învețe abilități reale de a refuza consumul atunci când sunt expuși la risc.

Avem nevoie urgentă de programe sistematice și constante, aplicate în întregul sistem educațional — de la primar la liceu — care să includă abordări social-psihologice, nu doar poliție și sancțiuni. Avem nevoie de o societate sănătoasă și responsabilă, în care sănătatea mintală să fie o prioritate.

10. Cele mai frecvente motive pentru care tinerii consumă droguri sunt de natură psiho-emoțională. Tocmai aceste aspecte necesită o abordare responsabilă.

Tinerii devin mult mai rapid dependenți, uneori chiar după o singură doză. Dependența nu se rezolvă prin amenințări, pedepse sau două ședințe la psiholog, ci prin tratament specializat — psihiatrie și psihoterapie de lungă durată, realizate de psihologi specializați în adicții.

Avem nevoie de mai multe centre de tratament, în fiecare județ, accesibile și familiilor fără resurse financiare.