Execuţia bugetară pe ianuarie-februarie 2017, departe de prevederile Programului de guvernare al PSD

Oricât ar susţine Liviu Dragnea că nu se pot trage concluzii după doar două luni, execuţia bugetară pe ianuarie-februarie 2017 arată prost. Prost de tot. Nu văd cum s-ar îmbunătăţi în următoarele luni. Creşterile salariale anunţate vor ridica cheltuielile bugetare cu multe puncte procentuale, pe când încasările la buget nu par a se revigora

Liviu Dragnea mai spune că dacă s-ar aplica întocmai Programul de guvernare, n-ar fi nicio problema, ca şi cum un Program de guvernare poate înlocui încasările bugetare!

Întâlnirile de urgenţă la guvern ale premierului Grindeanu cu ministrul Finanţelor şi şeful ANAF ne arată că situaţia e proastă şi pe martie, minuni nu se pot întâmpla în termen scurt.

Speranţa că relaxarea fiscală va trezi un val de recunoştinţă în rândul contribuabililor, care se vor înghesui să-şi plătească rapid dările către stat, se dovedeşte a fi iluzorie. Ar fi nevoie de o conformare voluntară, cum se întâmplă în alte state europene, cu rata medie de colectare de 40% din PIB.

În România, această rată abia dacă se plasează în jurul a 26% din PIB, pentru că nu există în rândul contribuabililor certitudinea că statul face ce trebuie cu banii lor.

Dar iată cifrele importante.

Veniturile totale: (mil. lei) 34.889,7 respectiv 4,7% din PIB, cu -1,4% mai mici comparativ cu perioada similară din 2016. În Programul de guvernare al PSD erau prevăzute creşteri la încasări de 14%!

Încasările din TVA scad cu 15,8%, comparativ cu 2016, în principal din cauza reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016, şi a reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19% începând cu 1 februarie 2017.

Încasările din accize au fost cu 5,3% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, din cauza reducerii nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Cheltuielile totale: (mil. lei), 34.492,6 cu -0,3% (mai mici) comparativ cu anul 2016, deşi cheltuielile de personal au înregistrat o creştere de 13,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.

Subvenţiile sunt în creştere cu 51,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea principală provine de la subvenţiile pentru agricultură. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,4%. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost şi ele mai mici cu 5,1%, rezultat, probabil, al incapacităţii instituţiilor publice de a efectua cheltuielile prevăzute.

S-au înregistrat diminuări mari exact unde ne doare mai rău: la cofinanţarea fondurilor europene. La proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile stăm foarte prost: cu 94,2% mai mici comparativ cu 2016. Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă: -62,1%, comparativ cu 2016.

Aici înregistrăm restanţe de nerecuparat. Pentru că programele de absorbţie a fondurilor europene nu se construiesc cât ai bate din palme. Sunt necesari cel puţin 2 ani pentru realizare, aprobare, contractare, efectuare de plăţi din bani proprii, abia apoi decontare din fondurile UE.

În mod cu totul curios, ministrul Shevil Shaidehh a anunţat că s-a atins limita fondurilor bugetare destinate cofinanţării absorbţiei fondurilor europene, deşi nu s-a atras mare lucru. 20 miliarde lei sunt prevăzuţi în bugetul de stat ca provenind din aceste fonduri. În lipsa lor, cum ne încadrăm în deficitul bugetar de 3%?

Şi la investiţii stăm extrem de prost. Cheltuielile pentru investiţii au fost de 870,1 milioane lei, adică 0,11% din PIB, o sumă infimă faţă de prevederile programului de Guvernare al PSD.

Din situaţia prezentată rezultă că execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane lei, fapt ce demonstrează că nici sumele mai mici încasate nu pot fi cheltuite. De ce? Aşteptăm explicaţii.

Specialiştii vor analiza şi vor prezenta mai multe date referitoare la această execuţie bugetară pe primele două luni din 2017.

Certe sunt următoarele date şi situaţii:

• Cheltuielile bugetare vor creşte, în primul rând pe seama creşterilor veniturilor bugetare anunţate, şi care îşi vor face efectul asupra cheltuielilor în lunile şi anii ce vin.
• Creditele de angajament, prevazute la 53 miliarde lei. Fie nu se realizează, parţial din cauza creşterii costurilor, şi atunci bugetul este în aer, fie se realizează si atunci vor apăsa greu pe bugetele viitoare. Rău în ambele cazuri.
• Nu se întrevede o creştere a veniturilor bugetare. Măsurile de constrângere n-au dat rezultate nici în trecut, iar de conformare voluntară nici nu poate fi vorba.
• Atragerea fondurilor europene este la pământ, în special prin absenţa proiectelor eligibile, (aprobate, contractate, finanţate din bani proprii), pentru a fi urmate de decontări de la UE.
• Cheltuielile cu investiţiile sunt deja la o pondere inacceptabil de mică, ce nu dă speranţă apariţiei locurilor de muncă şi creşterii încasărilor la buget.
• Relaxarea fiscală îşi face deja efectul în privinţa încasărilor, ceea ce pune sub semnul întrebării seriozitatea Programului de guvernare al PSD, care anticipa o creştere masivă a încasărilor.

În concluzie, se menţine dinamica păguboasă şi necinstită deja anticipată: politica PSD este de a încuraja consumul prezent, în detrimentul investiţiilor şi deci a consumului viitor. În laboratoarele puterii se lucrează intens la construirea unei elaborate iluzii a bunăstării. De fapt, trăim pe seama generaţiilor viitoare. Fapt care nu este nici moral, nici inteligent economic. Unde mai pui că dacă se persistă cu această punere în scenă, prăbuşirea poate veni brusc şi trezirea la realitate extrem de dureroasă.

Situaţia nu se anunţă deloc confortabilă nici pentru guvernanţi. Incep şi ei să rămână fară alternative – deşi mai pot trece luni până să o recunoască şi să îşi ajusteze politicile. Soluţia împrumuturilor nu mai funcţionează, creditorii internaţionali fiind foarte prudenţi când e vorba de a împrumuta economii cu evidente derapaje de la echilibrele bugetare şi structurale. Iar dacă o fac, costurile sunt înrobitoare.

Este de aşteptat ca evaluările agenţiilor internaţionale de rating să facă şi mai dificilă obţinerea de împrumuturi cerute de România.

Un lucru este cert. Previziunile sumbre, inclusiv ale unor oficiali ai PSD, se adeveresc în fiecare lună. Consecinţele le vom suporta noi, cu toţii, dacă actuala guvernare continuă să înainteze, cu viteză, spre un perete de stâncă.