Europenii despre Europa

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vestea bună a sondajului Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană pe 17 decembrie, este că încrederea în Uniune a crescut pe parcursul lui 2014. Potrivit comunicatului Comisiei, numărul cetăţenilor europeni care spun că au o imagine pozitivă despre UE a crescut de la 35%, în iunie 2014, la 39%, în noiembrie.

Aproximativ 37% dintre respondenţi au o imagine neutră, iar 22% au o imagine negativă, procent în scădere faţă de 25%, cît se înregistra în iunie. Desigur, încrederea în Uniune a crescut, dar nivelul rămîne încă foarte departe de cel înregistrat în prima parte a anului 2007, înainte de intrarea în criză: 57%.

A crescut, de asemenea, numărul cetăţenilor europeni care spun că au încredere în Uniunea Europeană – un concept pe care autorii sondajului îl tratează diferit de „imaginea despre Uniune“. Gradul de încredere a crescut la 37%, cu 6 puncte peste sondajul anterior, realizat imediat după alegerile pentru Parlamentul European – afirmă Comisia Europeană.

Nivelul mediu de încredere în guvernele naţionale, la rîndul său, a crescut uşor, ajungînd la 29% – o creştere cu 2 puncte procentuale faţă de luna iunie. Încrederea în viitorul Uniunii Europene se menţine la nivelul din iunie, 57%, în timp ce 37% se declară neîncrezători – cu 1 punct procentual mai puţin decît la precedenta cercetare.

Cei mai optimişti sînt irlandezii (78%), a căror ţară a fost puternic lovită de criză, dar care a ieşit cu bine din bailout. Urmează maltezii (75%), apoi polonezii şi românii (74%).

La polul opus al încrederii în viitorul Uniunii îi găsim pe francezi (50%), britanici (49%), italieni (45%), ciprioţi (40%) şi greci (38%).

De asemenea, se menţine nivelul de încredere în moneda euro, 56% în întreaga Uniune. Cu precizarea, foarte importantă, că în zona euro, încrederea în moneda unică este cu mult mai mare – 67%. Comisia Europeană remarcă, de altfel, că „sprijinul faţă de moneda unică a crescut în 18 state membre, în modul cel mai frapant în Lituania (63%, o creştere cu 13 puncte procentuale), ţară care va adera la zona euro la 1 ianuarie 2015, şi în Letonia (74%, o creştere cu 6 puncte procentuale)“.

Doar numărul persoanelor care afirmă că „vocea lor contează în UE“ a scăzut, ajungînd la 40%, cu 2 puncte sub nivelul atins după alegerile europene din mai 2014, cel mai înalt nivel din ultimii zece ani. O scădere explicabilă, avînd în vedere îndepărtarea, în timp, de momentul euroalegerilor.

Reluarea timidă a creşterii, depăşirea ameninţării iminente a dezmembrării zonei euro, cu consecinţe greu de estimat, suflul nou de după instalarea noii Comisii de la Bruxelles, toate au contribuit la o oarecare revigorare a încrederii europenilor în proiectul european.

Piaţa unică a energiei, unul dintre proiectele fundamentale ale Comisiei Juncker, are susţinerea a 73% dintre cei chestionaţi. Semn că europenii au înţeles foarte bine ameninţarea războiului energetic.

În sfîrşit, cele mai importante realizări ale Uniunii Europene sînt considerate pacea (56%) şi libera circulaţie (52%). Comisia Juncker pleacă aşadar la drum de pe o bună platformă de încredere din partea cetăţenilor europeni. Şi aceasta ar fi, pînă la urmă, vestea cea mai bună din ultimul barometru.

Există însă şi vestea proastă, cel puţin pentru statele membre din Est.

Aşa cum remarcă şi comunicatul Comisiei Europene, imigraţia continuă să urce în clasamentul aspectelor menţionate cel mai frecvent la nivel naţional şi la nivelul UE. Cu 24% (o cifră cu 3 puncte procentuale mai mare), imigraţia se situează actualmente pe locul al patrulea în clasamentul aspectelor cel mai des menţionate la nivelul UE, iar cu 18% (o cifră cu 3 puncte procentuale mai mare) ocupă locul al treilea în clasamentul aspectelor cel mai des menţionate la nivel naţional. Mai mult, în Malta, Marea Britanie şi Germania, cetăţenii consideră imigraţia ca fiind chiar preocuparea cea mai importantă.

Lăsînd la o parte cazul maltez, unde este vorba despre presiunea migraţionistă dinspre nordul Africii, situaţia din Marea Britanie şi din Germania priveşte în mod direct statele membre din Est.

Mai ales peste Canalul Mînecii, dar şi în Germania, dacă privim la semnalele trase, nu de mult, de o serie de mari municipalităţi, cetăţenii europeni din Est sînt asimilaţi mai degrabă migranţilor din afara Uniunii şi mai puţin văzuţi ca beneficiari ai libertăţilor conferite de statutul de cetăţean european – şi, după cum se vede şi în acest sondaj, libertatea de circulaţie rămîne una dintre cele mai frumoase realizări ale Europei.

Unui asemenea nivel de îngrijorare în state mari, precum Marea Britanie şi Germania, trebuie însă să i se dea un răspuns la nivel european – iar Berlinul nu va sta cu mîinile încrucişate. În plus, ne confruntăm cu presiunea suplimentară a alegerilor din Marea Britanie.

Nu se ştie pînă unde se poate merge sau dacă, la limită, se va încerca punerea în discuţie a chiar principiilor fondatoare ale Uniunii. Jean-Claude Juncker a respins categoric o asemenea posibilitate. Dar problema rămîne. Polonia a ameninţat deja cu un veto asupra planului britanic de a discuta beneficiile sociale ale migranţilor la nivel european.

Miroase a confruntare pe acest teren, în 2015. Iar România va fi, cu siguranţă, prinsă în acest joc. De urmărit.

Textul a apărut pe dilemaveche.ro.

Articolul a fost publicat în Dilema veche, nr. 568, 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite