Etica, de la Kant la Mircea Marian

Mircea Marian este un jurnalist dintre cei decenţi din spaţiul public românesc. Nu e prost, nu e ridicol, nu e isteric. Este însă, uneori, daltonist: când privirea sa întâlneşte roşu, vede negru în faţa ochilor. Din fericire nu suferă de o boală ci doar de o obsesie, aproape ca în Ferma Animalelor: PSD rău, Traian Băsescu bun.

Aşa se face că domnul Marian are uneori derapaje grave de la valori sau principii pe care în general pare să le apere şi să le respecte: etica şi bunul simţ, prezumţia de nevinovăţie şi logica discursului public. Ca să mutăm discuţia în plan concret, iată un citat: Bănicioiu Nicu, care e aşa de naşpa că nici fetiţele lui Robert Negoiţă nu l-au vrut, a primit cele mai multe voturi pentru postul de vice PSD. Dom'le, dacă ai ratat o slujbă cinstită de proxenet, te face partidul om.

Înainte de a discuta pe fond, trebuie remarcate două formulări lămuritoare pentru şcoala de gândire căreia aparţine domnul Marian:

Fetiţe lui Marian sunt forma evoluată a păsăricii lui Băsescu iar Dom'le, dacă ai ratat o slujbă cinstită de proxenet, te face partidul om trădează acelaşi tipar de gândire cu Când ţi-a vrut sufleţelul ţi-a pus preşedintele soţul şef la SIE. Acum, că ne-am lămurit că izvoarele de profunzime ale gândirii domnului Marian stau într-un deceniu de studiu a Levantului, putem mergem mai departe spre fondul problemei.

În primul rând, că domnul Bănicioiu este sau nu naşpa, este de o mitocănie egală cu a spune că Emil Boc este pitic sau Mircea Marian este chel. Critica aspectelor fizice nu este obiect de dezbatere publică şi nici n-are a face, domnule Marian, nici cu politica nici cu educaţia. Altfel, sunt sigur că nici domnul Bănicioiu nici domnul Marian nu stau să se gândească, dimineaţa, în faţa oglinzii, dacă fiecare place celuilalt în ziua ce urmează.

În cel de-al doilea rând, domnul Marian pune semnul egal între calitatea de martor pe care o are domnul Bănicioiu într-un dosar şi cea de învinuit. Adică e ca şi cum ai spune că a fi martorul unui furt te face hoţ sau că trebuie să ţi se ia permisul dacă ai văzut un accident rutier.

În fine, când i-am semnalat domnului Marian ridicolul propriilor afirmaţii mi-a replicat că ştie că domnul Bănicioiu e nevinovat din punct de vedere legal dar a completat halucinant: eu vorbesc de etică, nu de altceva, ăsta e standardul meu! Acelaşi gen de etică pentru care Teodor Atanasiu a zburat din funcţia de Ministru al Apărării pentru a se dovedi peste câţiva ani că era nevinovat? Unde este însă etica, atunci când ignori justiţia şi o înlocuieşti cu propriile opinii? Unde este etica, atunci când acuzi pueril un om că e naşpa în ziua în care câştigă cele mai multe voturi în competiţia pentru funcţia de vicepreşedinte al celui mai mare partid politic din România ultimilor 23 de ani?

Generaţiile din PSD se schimbă, până şi cele din PDL, dar Mircea Marian rămâne cu nostalgia frumuseţii şi eticii lui Traian Băsescu.