Este imposibil de respectat termenul de o lună, dat de premier, pentru finalizarea legilor Educaţiei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Proiectul „de suflet” al preşedintelui Iohannis, România Educată, are multe lucruri bune,  dar şi multe idei proaste, care nu sunt utile societăţii în etapa în care ne aflăm. Printre cele bune se află creionarea profilului absolventului de primar-gimnaziu, liceu şi încă multe altele. Mai util este să evidenţiem erorile proiectului, pentru a nu fi perpetuate în legile Educaţiei. Facem acest efort în speranţa că noul ministru al Educaţiei este receptiv la semnalele celor care au experienţă în sistemul de învăţământ.

Mi se pare imposibil ca ministrul Ligia Deca să respecte termenul dat de premier, astfel ca la sfârşitul lunii octombrie legile să treacă de guvern. Sunt multe de îndreptat şi corectat, iar modificarea unui articol are reverberaţii în alte zeci de articole. Este imposibil să faci un proces transparent, cu consultarea experţilor şi a opiniei publice, într-o lună de zile. Ce va face Ligia Deca care deja a promis că „ provocarea de a demara o reformă în educație, incluzivă şi fără agendă prestabilită, bazată pe studii şi pe acord social, a constituit o onoare”? Se va ţine de cuvânt, sau va ceda presiunilor şefilor ei, preşedintele şi premierul, renunțând la onoare?

Cum obţine acord social într-o lună în care, până în prezent, nimeni nu a văzut forma consolidată a legilor? Este un moment important pentru Ligia Deca. Execută orbeşte ce-i cer preşedintele şi premierul, sau îşi păstrează ideile „fără agendă prestabilită”?

Preşedintele şi premierul n-au înţeles nimic din reacţia societăţii la proiectele de legi Cîmpeanu. Vor în continuare să treacă rapid legile Educaţiei, care au ca sursă, nu-i aşa, cele mai luminate două minţi ale neamului: Iohannis şi Cîmpeanu.

La cei doi nu am speranţe să fi înţeles, în al doisprezecelea ceas, revolta elitei intelectuale care, cum spunea Cîmpeanu, reprezintă „un grup de interese. Cei care fac asta sunt dintr-o anumită perspectivă analfabeţi puri, dintr-o altă perspectivă analfabeţi funcţionali".

Speranţa rămâne la ministrul Ligia Deca, care nu face parte din tagma politrucilor  habarnişti, nu are a-şi păstra un loc într-un partid politic, şi nici a reveni la Cotroceni pentru că preşedintele îşi încheie mandatul.

Iată câteva prevederi care trebuie corectate, dacă i se dă timp ministrului să le corecteze. Altfel, legile se vor lovi iar de blocajul şi criticile societăţii româneşti și ale parlamentului.

Revenirea la arhitectura şcolară propusă de legea 1/2011

România Educată (RE) menţine structura actuală a învăţământului. Mai utilă ar fi revenirea la propunerea legii 1/2011, învăţământ primar de 6 ani (clasa pregătitoare şi clasele I-V), învăţământ gimnazial de 4 ani (clasele VI-IX), şi învăţământ liceal (clasele X-XII-XIII).

La 16 ani, când termină gimnaziul, elevii şi părinţii ştiu mai bine ce drum aleg în viaţă  pentru copilul lor. Au deja creionată personalitatea, talentele, aspiraţiile şi înclinaţiile copiilor lor. Ştiu mai bine ce filieră liceală vor alege, sau pot intra în piaţa muncii în cazuri extreme, când sunt geografic departe de liceu. Au acumulat deja o cultură generală de supravieţuire socială.

Filierele liceale

Cum am mai scris şi în alte articole, este o mare eroare reducerea liceului la trei filiere: teoretică, vocaţională şi profesională. Prin dispariţia filierei tehnologice se desfiinţează liceele economice (filiera tehnologică, profilul servicii), unele renumite şi cu rezultate foarte bune la Bacalaureat. Sunt şi licee tehnologice cu rezultate bune la Bacalaureat, care asigură forţa de muncă (tehnicieni) pentru segmente importante ale economiei. Trebuie menţinută actuala structură liceală, filiera teoretică, vocaţionala, tehnologică şi profesională. Liceele tehnologice care nu obţin într-un an cel puţin 50% promovare la Bacalaureat, nu vor mai primi anul următor clase de liceu tehnologic în planul de şcolarizare.

Filiera tehnologică se poate face pe patru ani, clasele X-XIII.

Ipoteza  că după trei ani în filiera profesională elevii pot trece în clasa a XII-a şi „consolida” tot ce n-au învăţat în clasele IX-XI este complet falsă.

Admiterea la liceu

RE acceptă varianta ca liceele la care cererea depăşeşte oferta să dea examene de admitere. Varianta mai bună este cea propusă de Daniel Funeriu într-un articol din edupedu.ro.

Evaluarea Naţională mai amplă, cu examene la a) matematică+informatică, b) română- limbi străine, c) ştiințe (fizică, chimie, biologie-posibil la alegere) d) umanistice (istorie, geografie şi altele-posibil la alegere).

Câştigul este că elevii nu vor învăţa în gimnaziu doar la romană şi matematică, ignorând complet alte discipline, cu pierdere mare la cultura generală.

Apoi, explică Daniel Funeriu, „fiecare liceu stabileşte, pentru fiecare filieră, coeficienți pentru fiecare din cele 4 examene de mai sus şi le anunță public. Suma celor 4 coeficienți trebuie să fie 10, niciun coeficient nu poate fi 0”.

Calculatorul face, ținând cont de coeficienți, media ponderată pentru fiecare liceu/filieră ales/aleasă de elev. Elevii sunt repartizați de calculator în funcție de opțiuni şi medie. Evident, pentru liceele vocaționale, trebuie făcute reglementări suplimentare.

Mi se pare o soluţie de mijloc cu multiple avantaje pe toate planurile.

Managementul în Educaţie

RE nu conţine un element esenţial: depolitizarea funcţiilor de management din Educaţie. Măsurile propuse în RE  nu asigură accesul în funcţiile de conducere a unor profesionişti, nu a unor politruci habarnişti propuşi de partidele aflate la putere. Nu rezultă clar cine organizează şi cum sunt formate comisiile de examen pentru aceste funcţii de conducere, în care ar trebui să intre şi personalităţi din viaţa culturală, părinţi, experţi în educaţie. De asemenea, nu este clar cine şi cum face evaluarea periodică a  activităţii în funcţiile de conducere.  În felul acesta s-ar elimina posibilitatea concursurilor trucate şi a menţinerii pe post a unor oameni puşi de partide pentru merite „electorale”.

Finanţarea sistemului educaţional

Şi aici greşeşte RE, pentru că nu prevede mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor publici. Banii se dau „otova” la toate şcolile, fără a se ţine cont de o evaluare care să măsoare progresul şcolar al elevilor, iar în rural de nevoia de a aduce elevii la şcoală. Partajarea cheltuielilor cu administraţiile locale are un defect major. Atunci când primarii nu sunt în stare să asigure banii pentru școli, toalete civilizate în clădirea şcolii, ministerul Învăţământului nu are pârghiile legale  să rezolve problemele şcolilor, din punct de vedere al finanţării.

Salarizarea profesorilor care se face tot „otova”,  fără a se ţine cont de performanţă măsurată prin progresul şcolar al elevilor,  este iarăşi o frână în competiţia care asigură calitatea în toate domeniile de activitate.

Voi continua în articole următoare analiza  erorilor conţinute de România Educată.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite