Un fost aliat înlăturat intempestiv. Ce semnal transmite despărțirea lui Nicușor Dan de Ludovic Orban

Plecarea lui Ludovic Orban din funcția de consilier prezidențial, anunțată drept o „încheiere amiabilă a colaborării”, deschide ușa unor întrebări incomode despre relațiile din culisele Palatului Cotroceni. Istoricul politic comun al președintelui și fostului consilier adaugă greutate speculațiilor și ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate loialitățile și deciziile strategice în cercul restrâns al șefului statului.

FOTO Inquam / George Calin

Istoricul președintelui Nicușor Dan este strâns legat de cel al lui Ludovic Orban, fost premier, fost președinte PNL și actual șef al unei formațiuni noi. Orban l-a susținut pe Nicușor Dan în două momente-cheie: în 2020, la candidatura pentru Capitală, și în 2025, la candidatura pentru Cotroceni.

Cel mai important moment rămâne anul 2020, când Nicușor Dan a câștigat primul mandat de primar general al Capitalei. Sprijinul decisiv a venit atunci din partea unei coaliții de dreapta formată din PNL și USR, dar acest acord a fost posibil abia după ce Ludovic Orban, pe atunci lider al PNL, și-a anunțat public susținerea — un gest care a influențat decisiv inclusiv strategia celor din USR.

Astfel, demiterea lui Orban devine un episod care stârnește atât semne de întrebare, cât și nemulțumirea unei părți a electoratului. Pe Reddit, cu câteva ore înainte ca plecarea să fie confirmată oficial, utilizatorii discutau deja scenariul și își exprimau dezaprobarea față de decizia anticipată a lui Nicușor Dan. „Dacă e adevărat, înseamnă că Nicușor face tot posibilul să nu prindă un al doilea mandat”, comenta un internaut.

Un alt utilizator punctează că „Orban a fost motivul pentru care Nicușor a câștigat Primăria Capitalei” și că „a fost esențial în unificarea dreptei pentru prezidențialele astea”, susținând că demersul președintelui „este un semnal de alarmă”. Aceste idei însumează discuțiile care au acaparat rapid rețelele de socializare. 

O numire neobișnuită

Totuși, prezența liderului de partid la Cotroceni aducea unele dezavantaje pentru șeful statului, în contextul în care Ludovic Orban nu era un consilier oarecare, ci un jucător activ în viața politică, punctează analiștii. Numirea sa în poziția de consilier chiar a surprins, recunosc aceștia. 

Dincolo de sprijinul și experiența de 30 de ani în politică cu care ar fi putut să contribuie la mandatul lui Nicușor Dan, odată ajuns în poziție, Ludovic Orban ar fi trebuit să renunțe la haina sa veche și să o îmbrace pe cea de consilier, lucru care nu s-a întâmplat. „Ludovic Orban a rămas politician”, spune politologul Cristian Pîrvulescu. „Cred că este vorba despre o neînțelegere flagrantă a mandatului unui consilier prezidențial. Așa cum și libertatea unui ministru este în principiu mai mică, există o obligație de rezervă pe care o au, mai ales consilierul. Dacă ministrul beneficiază de un sprijin politic, consilierul își bazează întreaga încredere pe cooperarea cu președintele. Obișnuit să fie politician și niciodată consilier, Ludovic Orban, din primul moment a depășit cu mult rezerva despre care vă vorbeam, a făcut afirmații care nu aveau sau păreau să nu aibă în niciun fel avizul președintelui”.

În contextul dat, situația a fost una limitată pentru președintele Nicușor Dan. „Nu avea alternativă. În momentul în care consilierul spune despre președinte - s-a maturizat, învață - în condițiile în care președintele este cel care știe totul, nu mai e om, este semizeu. El încarnează națiunea, de aia nu poate să fie în niciun fel atins. În acel moment, nu înțelegi importanța funcției președințiale”, mai punctează Cristian Pîrvulescu.

„Chiar dacă e firesc ca în poziții de consilier prezidențial să regăsim oameni cu oarece notorietate, cu experiență profesională, de care s-a mai auzit, mi s-a părut foarte bizară încă de la început numirea lui, pentru că nu e deloc profilul respectiv. E un personaj care întotdeauna a fost oarecum atipic în politică, a fost extrem de vocal, chiar și când nu i-a mers foarte bine din punct de vede politic”, explică și politologul George Jiglău.

Dincolo de relațiile personale. Are președintele o datorie față de fostul consilier?

Chiar dacă Ludovic Orban s-a bucurat de o susținere publică în mediul online, politologul George Jiglău punctează că este „mult prea devreme, prea la începutul mandatului ca să putem să vorbim despre un moment absolut decisiv, de cotitură, în raport cu traiectoria de președinte a lui Nicușor Dan. Vor mai urma multe momente, nu foarte departe de noi. Cu siguranță că vor fi multe situații în care Nicușor Dan o să fie criticat, apreciat, admirat, criticat din nou”.

„Președintele României nu poate avea datorii” - Cristian Pîrvulescu, politolog

„Președintele României nu este dator nimănui. Președintele României este cel care întrupează întreaga suveranitate. Nu este dator decât națiunii române, în integralitatea ei și statului român, nu este dator niciunui particular. Președintele României nu poate avea datorii. Pentru că datoria sa este față de țară”, subliniază politologul Cristian Pîrvulescu. 

Sunt conjuncturi politice și oamenii se lipesc unii de alții, după niște calcule de oportunitate care există la momentul respectiv - George Jiglău, politolog

Ceea ce atrage însă atenția este sprijinul de care se bucură fostul lider PNL în spațiul public, în ciuda faptului că este un exponent al sistemului.

„Sigur că au contat acele momente de sprijin pe care le-a dat de la vârful PNL la vremea respectivă, dar sunt conjuncturi politice și oamenii se lipesc unii de alții, după niște calcule de oportunitate care există la momentul respectiv. Și nu o zic în sens negativ, așa se întâmplă, e normal. Chiar e de apreciat faptul că peste ani cumva s-a ținut cont de relațiile astea formate în timp. Adică și Nicușor Dan i-a întins o mână lui Ludovic Orban la numire. L-a readus cumva în prim-plan”, mai explică politologul George Jiglău, care punctează însă că șeful statului nu pare să fie „genul de om care să lege niște relații politice pe bazele astea de prietenie personală, de relație personală în sistem de închegare”.

Totodată, analiștii punctează că cei doi politicieni nu și-au închis ușa definitiv, iar „demiterea” a venit ca o „încetare a colaborării de comun acord”, nefiind reacții negative de cele două părți, ceea ce lasă analiza la latitudinea publicului și nu reprezintă neapărat un dezavantaj pentru președinte în fața votanților.