Efectul Brexit asupra alegerilor europarlamentare

La trei ani fără o lună de la votul pentru Brexit, britanicii vor vota la alegerile europarlamentare. Dincolo de simbolistica eşecului încercării de ieşire din UE, 27 de candidaţi din 14 state, inclusiv un român, vor rămâne fără mandat. Afluxul de laburişti şi conservatori va consolida două grupuri europarlamentare. Riscul major îl constituie împingerea UE în gaura neagră ce tinde să devină Brexit.

România, Polonia, Austria şi alte şase ţări membre ar fi trebuit să beneficieze de un fotoliu europarlamentar suplimentar, din cele 27 destinate redistribuirii post-Brexit, din cele 73 de locuri ale britanicilor (46 erau rezervate pentru viitoarele extinderi ale UE). Franţa şi Spania ar fi avut câte cinci europarlamentari în plus, Italia şi Olanda câte trei. O socoteală spulberată de rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană dincolo de data alegerilor europene.

De asemenea, preconizata victorie categorică a opoziţiei laburiste va întări Grupul Socialist cu un contingent fără precedent, de circa 30 de europarlamentari, într-un moment de recul semnificativ al grupurilor politice ce domină în mod tradiţional scena politică europeană.

Popularii (PPE) vor pierde 42 de locuri, urmând să aibă 177 de eurodeputaţi, conform unei estimări Politico dinaintea anunţării organizării alegerilor europarlamentare şi în Marea Britanie. Socialiştii (S&D), în scădere cu 51 de mandate, ar fi urmat să rămână cu 137 de europarlamentari, în vreme ce Conservatorii (ECR) ar fi ajuns la 62 de membri, cu 11 mai puţin decât acum. ALDE era cotată cu 66 de locuri, cu două mai puţin decât în actuala legislatură. Europa Naţiunilor şi Libertăţii, extremiştii de dreapta, ar avea, în schimb, 59 de europarlamentari, cu 24 în plus. Stânga radicală (GUE) e cotată cu 49 de mandate, mai puţin cu două decât în prezent, iar Verzii cu 46, în scădere cu şase locuri.

O altă proiecţie indica o restrângere a celor două mari grupuri europarlamentare cu 37 de locuri pentru PPE (cotat cu 184 de europarlamentari în viitorul mandat) şi 56 pentru S&D (135 de viitori eurodeputaţi), în vreme ce ALDE ar urma să aibă 39 de noi membri, o dată cu aderarea formaţiunii preşedintelui Franţei şi a altor noi partide, inclusiv din România, ceea ce ar însemna un salt la 106 reprezentanţi, potrivit estimărilor Euronews.

De observat că ambele agregări de sondaje naţionale indică un uşor reviriment pentru Populari şi Socialişti în ultimele luni, pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de Brexit şi a scăderii în intensitate a discuţiilor privind migraţia. Sunt tendinţe care temperează ofensiva partidelor populist-eurosceptice.

Amânarea Brexit se va traduce, faţă de aceste prognoze, printr-un plus de 30 de laburişti pentru S&D şi 20 de conservatori pentru grupul ECR. Laburiştii sunt anunţaţi ca marii câştigători în Marea Britanie, cu 37% din intenţiile de vot, conform sondajului prezentat de The Independent, faţă de 24,74% acum cinci ani. Conservatorii sunt cotaţi cu 23%, afectaţi de revenirea emblematicului populist-suveranist Nigel Farage, care a anunţat crearea unui nou partid, al Brexitului, cotat deja cu 10%, în vreme ce fosta sa formaţiune, Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP) ar urma să întrunească 7,5% din sufragii. UKIP s-a clasat la precedentele alegeri pentru Parlamentul European pe primul loc, cu 26,77%, prevestind atunci turnura concretizată la referendumul pentru Brexit din 2016.

Nigel Farage înjură UE de 20 ani din fotoliul europarlamentar şi se îndreaptă spre al cincilea mandat.

În Franţa, protagoniştii duelului politic rămân finaliştii prezidenţialelor din 2017, Macron şi Le Pen, ambii jucând cartea clivajului europenişti-suveranişti cu succes pentru propriul electorat: La Republique En Marche, aliată cu centriştii de la MoDem, ar obţine 22,5%, conform unui sondaj realizat pentru Le Figaro, cu două procente peste Adunarea Naţională, fiind urmate de Republicanii ex-sarkozyşti cu 14%. Celelalte partide nu trec de 10%. Nu e clară încă adeziunea viitoare a celor circa 22 de aleşi ai partidului lui Macron, la fel nici al celor 23 de viitori eurodeputaţi ai Mişcării 5 Stele din Italia.

În Germania, marii beneficiari a votului la europarlamentare se arată a fi Verzii, pe cale să-şi dubleze reprezentarea europarlamentară, fiind cotaţi cu până la 20% în sondaje, faţă de 10,7% în urmă cu cinci ani. Adepţii ”Dexit”, Alternativa pentru Germania (AfD), vor creşte de la 7% la 11, SPD (social-democrat) e creditat cu 17%, la zece procente sub rezultatul din 2014, iar CDU (creştin-democrat) cu 33%, nu departe de scorul anterior de 35%.

Toate aceste socoteli vor fi influenţate, de acum, de rămânerea britanicilor în UE şi, implicit, în Parlamentul European. Nu e clar, deocamdată, pentru cât timp vor rămâne. Fixat iniţial pentru 29 martie, Brexit a fost amânat pentru 12 aprilie şi reprogramat apoi pentru 31 octombrie – la o zi înainte de începutul mandatului noii Comisii Europene. Până atunci, degringolada de la Londra dă peste cap socotelile politice de dincoace de Canalul Mânecii şi riscă să paraziteze alegerile ce ar fi trebuit să fie un moment de restart post-Brexit.