Bătălia pentru Cotroceni: Cât de finlandezi vrem să fim?

Se întețesc atacurile din pre-campania electorală, semn că se pregătesc terenul și armele marii confruntări politice de la finalul anului.

Pe dreapta, Elena Lasconi a cerut ”igienizarea ” PNL, în replică Rareș Bogdan a făcut-o ”ușor obraznică” și i-a recomandat ”să îşi vadă de treabă şi de lungul nasului în propriul partid”.

Pe stânga, Remus Pricopie l-a atacat pe Mircea Geoană că  ”folosește însemnele NATO pentru a face cea mai amplă campanie politică de tip „clandestin”, din ultimii 30 de ani, apelând inclusiv la sprijin financiar din partea unor oameni de afaceri”, iar ONG-ul ”România Renaște”, care i-a cerut lui Geoană să candideze la prezidenţiale, a răspuns cu o serie de întrebări publice vizând conexiunile, inclusiv politice, ale rectorului SNSPA, soției sale și prorectorului Ghigiu.  

Aparent, se separă apele pe eșichierul politic. Nu e exclus, însă, ca aceste încordări să facă parte din arsenalul unei eventuale negocieri, în forță și în ultimul moment, al unor asocieri între unii din protagoniștii, încă prezumtivi, ai bătăliei finale. Până la momentul clarificării candidaturilor, rămân întrebările ridicate de aceste contre.

Ce înseamnă igienizarea PNL? Altfel spus, ce sau cine-i miroase liderei USR? O mai mare precizie a îndemnului ei la curățenie în rândul liberalilor ar putea deveni un barometru elocvent al cursei pe dreapta.

De cealaltă parte, când rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative evocă „declanșarea unor investigații de natură penală”, în care NATO poate fi „victimă colaterală”, tunurile sunt concentrate pe punctul nevralgic al finanțării campaniei.

Remus Pricopie pune presiune pe NATO, pe care o acuză că „a tolerat un comportament nepotrivit al celui care ocupă a doua poziție, ca importanță, în această instituție”, pe Jens Stoltenberg („Mircea Geoană a abuzat de buna-credință a secretarului general al NATO”) și pe DNA („Am o veste proastă: FBI-ul se ghidează după o regulă simplă: „Follow the money!”. Cred că și DNA-ul are același principiu”, a postat universitarul).

Dar, mai ales, Pricopie îl împinge pe Mircea Geoană în postura de a se explica pe un subiect extrem de sensibil, pe care-i va fi dificil să-l ocolească, în special după propunerea recent mediatizată, din cartea sa, „Bătălia pentru viitorul României”, ca ANAF să publice anual veniturile și taxele tuturor cetățenilor, „așa cum se procedează în Finlanda”.

Pledoaria pentru igienizarea unui partid, respectiv cea pentru transparența fiscală a unei întregi societăți pot avea efect de bumerang.

Finlanda a intrat în logica transparenței depline după scandalul finanțării campaniei pentru alegerile prezidențialele din 2006 și pentru cele parlamentare din 2007. De atunci, legea îi obligă pe parlamentarii finlandezi să-și publice conturile de campanie, politicienii din țara scandinavă afișându-și listele de donatori. Cât de finlandezi vrem să fim?