
E posibilă reforma Bolojan la București?
0PSD nu pare să susțină cu adevărat reforma începută în forță de liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan. Social-democrații nu s-au asociat niciodată cu politicile de austeritate.

Președintele Senatului, Ilie Bolojan a stârnit mari nemulțumiri după ce a anunțat că vor fi restructurate circa 200 de posturi de la camera superioară a parlamentului și că în paralel flota de mașini a forului legislativ și cota de combustibil vor fi reduse cu 20%. Șeful liberalilor a început reforma cu propriul partid unde a descoperit angajați bine plătiți care nu mai treceau de ani de zile pe la sediul PNL.
Acum zece zile și-a anunțat de altfel colegii că a comandat un audit intern pentru a vedea de unde vine datoria partidului de 20 de milioane de euro pe care a găsit-o în scripte când a preluat conducerea PNL. Acești bani se adaugă la cheltuielile făcute din banii primiți de la bugetul de stat de partid pe anul trecut: aproape 25 de milioane de euro. Reclamele pentru cartea fostului președinte liberal au costat 2 milioane de euro și încă nu e clar câți bani au virat liberalii pentru campania lui Călin Georgescu.
Potrivit informațiilor snoop.ro, Fiscul ar fi aflat că cei de la Kensington Communication, care au făcut campania liberalilor, ar fi plătit 130 de influenceri pentru reclamele candidatului radical. Surse din PNL spun că eurodeputatul Rareș Bogdan ar fi avut ideea susținerii lui Călin Georgescu, într-o ecuație, care nu părea logică deloc: contracararea liderului AUR, George Simion, despre care se credea că ar putea ajunge în turul al doilea împreună cu Marcel Ciolacu. Liberalii credeau că alimentând campania lui Călin Georgescu, acesta ar fi luat din voturile președintelui AUR. Ingineria aprobată de PNL avea loc în vreme ce prezidențiabilul partidului, Nicolae Ciucă era cotat în toate sondajele cu un scor sub 10%. Rămâne de văzut dacă auditul lui Bolojan va avea rezultate înaintea unei anchete juridice în ce privește campania lui Ciucă.
Bolojan amenință clientela politică
La partid, mulți sunt la fel de nervoși ca funcționarii din parlament, în fond, nimeni nu vrea să-și piardă locul de muncă sau să-i fie monitorizat timpul petrecut la serviciu. Bolojan a anunțat deja că va introduce un sistem electronic de acces în clădirea parlamentului, în așa fel încât să poată fi controlată prezența la muncă.
Liderul PNL a dat tonul restructurării aparatului administrativ, asumându-și riscul nepopularității inclusiv în propriul partid. Ministrul social-democrat al Transporturilor, Sorin Grindeanu s-a grăbit să spună că reducerea numărului de funcționari din parlament anunțată de Bolojan s-ar putea întoarce împotriva lui, așa cum s-ar fi întâmplat și la Consiliul Județean Bihor. Grindeanu a încercat să-i sperie pe cei care ar fi gata să participe la reforma Bolojan că din cele 200 de persoane care au fost concediat în perioada în care Ilie Bolojan era șeful CJ Bihor, 195 ar fi câștigat în instanță. Adevărul este, însă, că doar 50 de angajați dintre cei disponibilizați au contestat, iar dintre aceștia doar 2 au câștigat în instanță.
Numărul 2 în PSD, Grindeanu voia să spună în subtext că orice restructurare ar fi inutilă și că pentru toată lumea ar fi mai bine ca lucrurile să rămână neschimbate, mai ales că Bolojan vrea să extindă reforma la întregul aparat administrativ, începând cu reducerea secretarilor de stat și a cabinetelor acestora. Va fi afectată în primul rând clientela politică, într-o perioadă în care se dau recompensele din campania electorală. Ar putea fi, însă, afectate și prezidențialele, fiindcă din cei 1,3 milioane de bugetari, 64% dețin funcții în administrația publică centrală, ceea ce înseamnă peste 800.000 de persoane. Dacă acești bugetari încep să devină nesiguri pe locurile lor ar putea vota cu un candidat radical. Dar dacă toată familia bugetarului merge pe mâna populiștilor-naționaliști?
Ilie Bolojan a avut succes la Oradea și în Bihor cu astfel de reforme, fiindcă locul e mai mic și fiindcă acolo există altfel de reflexe și tradiții legate de muncă și democrație, dar e posibil să eșueze la București, unde totul se tranzacționează, partidele dau sinecuri rudelor clienților politici, care la rândul lor fac servicii liderilor.