E groasă. Ciolacu recunoaşte că România nu mai poate suporta actualul sistem bugetar. A renunţat la „Batman!, Batman!”
0Cum prin astfel de declaraţii Ciolacu riscă să-şi ostilizeze bugetarii, principalul segment care votează PSD, este clar că sistemul nostru bugetar este în colaps. Altfel nu s-ar fi hazardat premierul cu declaraţii care îl duc la pierderea alegerilor.
Deficitul bugetar la 31 martie este de 2,5%, şi dacă se menţine ritmul vom ajunge la 10% deficit anual. Şi nu văd de ce nu s-ar menţine, pentru că salariile bugetare şi pensiile trebuie plătite în continuare. Cine crede că România poate supravieţui, bugetar, cu un astfel de deficit?
Iată ce a declarat miercuri Marcel Ciolacu
”România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar.”
”Marea mea problemă este că avem foarte mulţi ordonatori de credite principali şi terţiari, şi acolo, prin aceste restructurări, încep să dispară. Am avut 16.000, cred că cei mai mulţi din toată Europa, dacă nu din lume. (..) Toată această şmecherile în sistemul bugetar începe încet, încet să se dezumfle.”
Ca de atâtea ori în trecut, Marcel Ciolacu minte. Câţi din cei 16.000 de ordonatori de credite au dispărut? De ce nu ne spune?
Ne-a spus anul trecut premierul că ministerul Agriculturii are 111 instituţii subordonate, deşi toată agricultura e privată. Printre ele, Direcţia Agricolă a municipiului Bucureşti. Care supraveghează cultivarea grânelor pe marile bulevarde din Bucureşti. A şi promis că va desfiinţa jumătate din ele. N-a făcut nimic.
A trecut aproape un an de când Ciolacu e premierul României. Tot anul trecut s-a chinuit cu tot felul de acte normative, ordonanţa „trenuleţ”, „tramvai”, „bicicletă”, „trotinetă”, care să aducă mai multe venituri la buget. Ministrul Boloș se laudă că ANAF şi-a îndeplinit planul, dar ce te faci dacă cheltuielile publice au explodat?
Creşterea salariilor a fost planificată în buget să fie de 11%, dar s-a transformat în 21%. S-a tot anunţat desfiinţarea unor posturi, fie şi neocupate, şi nimic. Avem aceiaşi secretari de stat şi şefi de birouri, pentru ca Ciolacu nu a avut tăria să mai taie din ele. Nu s-a înţeles cu partenerii de guvernare de la cine să taie!
Mai mult, Ciolacu a decis acum exact pe dos. Guvernul a stabilit, pe 29 martie, printr-o ordonanță, un nou set de măsuri fiscal-bugetare. Printre altele, se stabilește că în firmele de stat cu pierderi financiare să se poată acorda, anul acesta, anumite creșteri salariale, dar doar dacă acestea îndeplinesc anumite condiții. De asemenea, potrivit ordonanței, Guvernul va putea stabili, prin memorandum, un număr total de funcții de conducere mai mare decât în prezent pentru anumite instituții.
Problema esenţială este că Ciolacu nu înţelege nimic din mersul economiei şi bugetului, dacă într-un an de zile a dus ţara în râpa în care se află astăzi. Multe luni de zile striga înflăcărat Batman!, Batman!. Iar acum s-a ofilit, zice că România nu poate suporta un astfel de sistem bugetar.
Avertismentele au curs lanţ, dar Ciolacu nu le-a băgat în seamă
Un Raport NATO spune că în 2023 România a cheltuit 1,6% din PIB pentru armată, şi nu 2,5% cât ceruse preşedintele Iohannis. Din care 60% s-au dus pe salariile angajaţilor, nu în echipamente. Noi credeam, în naivitatea noastră, că deficitul major de anul trecut, de 5,7% din PIB, vine şi din cheltuileile cu înarmarea, provocate de războiul de lângă noi. Aiurea! Nu a fost aşa.
Celine Gauer, reprezentant al CE, „şefa” PNRR:
„România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea. Deci această problemă, provocare a ţării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme”.
Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN:
„Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”.
Raportul semestrial al CE pentru România
„Deficitul bugetar, care este prevăzut la 5.3% din PIB în 2024 și 5.1% din PIB în 2025, va rămâne mare și va împiedica o ajustare suplimentară a deficitului contului curent. Analiștii europeni atenționează că nu se vor ameliora lucrurile cu nimic dacă pensiile și salariile din sectorul public vor continua să crească așa cum promit autoritățile din țară, exacerbând cererea internă de capital”.
Comisia Europeană estimează că gradul de îndatorare riscă să fie exacerbat de recursul la instrumente mai puțin stabile de creditare mai devreme sau mai târziu.
Astfel, nu doar că țara noastră riscă să se îndrepte, chiar dacă mai încet, către incapacitate de plată, dar suntem și expuși în cazul oricărui șoc global care ar face imperativă nevoia de lichiditate a bugetului de stat.
Este probabil că impactul deficitelor publice ridicate asupra deficitului de cont curent să rămână mare în acest an și anul viitor. „Acest lucru ar putea duce la o creștere a îndatorării externe, ceea ce ar putea face că România să fie vulnerabilă la schimbările de opinie ale investitorilor și la șocurile exogene”.
Cel mai important amănunt din amplul raport al CE este, în opinia mea, acesta:
„România să devină vulnerabilă la schimbările de opinie ale investitorilor”. Adică inclusiv la schimbările de opinie ale creditorilor, iar România riscă să nu se mai poată împrumuta, ca în 2010.
Prof. univ. dr Mircea Coşea
”Lucrurile se depreciază foarte rapid, pentru că UE a făcut niște calcule teoretice și a concluzionat că în acest an suntem în pericol de a mări deficitul bugetar, care va ajunge la 7% ”Lucrurile se depreciază foarte rapid, pentru că UE a făcut niște calcule teoretice și a concluzionat că în acest an suntem în pericol de a mări deficitul bugetar, care va ajunge la 7%”.
„Reforma administrativă în sectorul public nu s-a făcut și numărul secretarilor de stat și al agențiilor a crescut, cum este cazul apariției celebrei Agenții de coordonare și monitorizare a întreprinderilor cu capital majoritar de stat, cu cele mai mari salarii din economia românească”.
”Statul se va împrumuta în continuare și suntem în situația în care, recunoscând sau nu că deficitul este o problemă, vom fi nevoiți să ne adresăm FMI, spre mijlocul anului viitor, pentru un acord, pentru că altfel nu vom putea ieși la suprafață. Datoriile fiind mari, îndatorarea va fi din ce în ce mai scumpă și atunci vom căuta o ieșire prin acordul cu Fondul Monetar Internațional, care nu este favorabil din alte puncte de vedere”.
Toate aceste avertismente, venite de la instituţii şi specialişti de primă mână, l-au lăsat rece pe premierul Ciolacu.
Guvernul României ştie doar să se împrumute
Guvernul României s-a împrumutat, în primele trei luni din 2024, 70 de miliarde de lei pentru finanțarea deficitului bugetar și plății datoriei ajunse la scadență în acest an.
Deşi avea prognozată o sumă totală de împrumuturi pe 2024 de 180 miliarde lei, dacă menţine ritmul de cheltuieli bugetare din primele trei luni, ar ajunge pe tot anul la o sumă de 280 miliarde lei împrumuturi. Crede cineva că învestitorii ne vor da atâţia bani, cu riscul de a nu-i mai vedea înapoi? Iși amintește Ciolacu ce a pățit Grecia?
Datoria publică este ca bulgărele de zăpadă. Te împrumuţi, iar apoi te împrumuţi şi mai mult să ai de unde restitui ratele şi dobânzile, şi tot aşa. La moment dat se transformă în avalanşă din care scapă cine poate.
Ce urmează
Ce este previzibil acum că se va întâmpla.
- Deficitul bugetar se va mări în lunile următoare, pentru că salariile majorate trebuie plătite. La fel pensiile speciale şi salariile nesimţite ale grangurilor politici.
- România nu va primi banii din PNRR până la realizarea jaloanelor şi ţintelor, dintre care cel mai important este scăderea deficitului bugetar.
- Bugetul de stat se va gripa, va deveni nefuncțional, pentru că veniturile nu acoperă cheltuielile.
- Bomboana pe colivă, România nu se va mai putea împrumuta, sau o va face pe termene scurte şi la dobânzi insuportabile, ca în 2010, când ajunsese nefinanțabilă.
- Guvernul „Nicu şi Marcel” se va trezi că nu mai are bani de pensii şi salarii bugetare în plin an electoral. Minciunile nu merg de multe ori pe masa cetăţenilor.
Guvernul Ciolacu, instalat de Iohannis-PNL, a dus şi duce ţara de râpă, din care am putea ieşi doar cu austeritate şi impozitare foarte mare. Dar după alegeri, dacă mai obţine bani până atunci pentru pensii şi salarii bugetare.