Video 27 noiembrie: Grevă generală în Cehoslovacia, parte a Revoluției de Catifea care a înlăturat regimul comunist
0Pe 27 noiembrie 1989, angajații din întreaga Cehoslovacie au declanșat o grevă generală, parte a mișcării care a dus la înlăturarea regimului comunist în timpul Revoluției de Catifea. Tot în ziua de 27 noiembrie, în 1867, s-a născut zoologul Grigore Antipa.
1867: S-a născut zoologul Grigore Antipa
Născut pe 27 noiembrie 167, la Botoșani, Grigore Antipa a fost zoolog, ihtiolog, hidrobiolog, economist, ecolog, oceanolog, muzeolog.
Între anii 1873-1877 a urmat şcoala primară în oraşul natal, iar mai apoi s-a înscris la cursurile liceale în Iaşi, pe care le-a urmat între anii 1877-1855, scrie Enciclopedia României.
Între 1885-1891 studiază în Germania la universitatea din Jena. Între anii 1888-1889 urmează studii aprofundate de oceanografie în Franţa, pe Riviera Franceză, la Villefranche-sur-Mer. În perioada următoare aprofundează acelaşi domeniu la Monaco (1890), Helgoland în Germania (1890) şi la Neapole în Italia.
Ca ecolog și hidrobiolog, Antipa a fondat școala românească de ecologie și hidrologie, studiind viața în ape dulci și marine și publicând rezultate importante.
În lucrările sale, a analizat relația om-natură și analogiile dintre procesele economice și ecologice, iar în 1935 a lansat lucrarea „L'organisation générale de la vie collective…”, punând bazele bioeconomiei, o nouă disciplină interdisciplinară.
Grigore Antipa se stinge din viață pe 9 martie 1944, la București.
1885: S-a născut scriitorul Liviu Rebreanu
Născut pe 27 noiembrie 1885, la Târlișua, județul Bistrița Năsăud, Liviu Rebreanu a fost membru titular al Academiei Române. Este considerat, în tradiția critică românească, romanului modern în literatura română și unul dintre cei mai mari scriitori români din secolul al XX-lea.
Romanele sale cele mai cunoscute, „Ion” și „Răscoala”, reprezintă o amplă frescă a vieții rurale dinainte de Primul Război Mondial.
A început școala primară în 1891, apoi a urmat Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud și Școala de băieți din Bistrița. În 1900 a intrat la Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron, unde a avut rezultate fluctuante și probleme disciplinare.
În 1906 a devenit sublocotenent în armata austro-ungară la Gyula, dar după 17 luni a fost radiat pentru „gestiune nepricepută a bugetului popotei”, continuând totodată să se dedice activităților literare.
În luna ianuarie 1910, pe baza convenției cu Austro-Ungaria, guvernul budapestan cere autorităților românești extrădarea gazetarului ardelean. La 16 august 1910, eliberat din închisoare, tribunalul de apel considerând că delictul a fost ispășit după cele șase luni de temniță. S-a angajat ulterior ca ajutor de notar în Măgura Ilvei, apoi în Nimigea, în zona lui de baștină.
Pe 1 septembrie 1944, la Valea Mare, a încetat din viață la vârsta de 58 de ani.
1940: Masacrul de la Jilava: 64 de deținuți politici sunt uciși de Garda de Fier
Conform Enciclopediei Române, în vara anului 1940, regele Carol al II-lea a demis guvernul Ion Gigurtu şi l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului Consiliu de miniştri în ziua de 4 septembrie 1940.
Pe 8 septembrie 1940, generalul şi-a arogat titlul de „conducător al statului”, astfel că el nu mai trebuia să răspundă pentru actele sale în faţa nici unui for politic.
Iuliu Maniu, preşedintele PNŢ, şi Dinu Brătianu, preşedintele PNL, nu au mai dorit să facă parte din noul cabinet, astfel că Antonescu a negociat participarea Mişcării Legionare la actul de guvernare.
Așa se face că, la 14 septembrie, România este declarată „stat naţional-legionar”. Horia Sima, şeful legionarilor, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de miniştri. Aflaţi la putere, legionarii au trecut de la sine la promovarea politicii proprii, peste capul generalului, deoarece acesta nu acţiona în spiritul ideologiei.
Un comando de legionari a împuşcat în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, 64 de persoane găsite responsabile de asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu şi altor aproape 300 de membri ai mişcării legionare.
În capul listei victimelor masacrului s-au aflat Mihail Moruzov, fost director al SSI (Serviciul Secret de Informaţii al Armatei), Victor Iamandi, fost ministru al Justiţiei, generalul Gheorghe Argeşanu, fost prim-ministru, generalul Ioan Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei.
De asemenea, au fost uciși istoricul Nicolae Iorga și Virgil Madgearu, fost ministru al Finanțelor.
1956: S-a născut Mariana Simionescu, jucătoare română de tenis
Născută pe 27 noiembrie 1956, în Târgu Neamț, Mariana Simionescu este o fostă jucătoare de tenis română.
Simionescu a câștigat Campionatele Franceze de Juniori în 1974. A jucat pe circuitul WTA între 1973 și 1980. Cea mai bună performanță a sa la turneele de Grand Slam a fost calificarea în turul al patrulea la Wimbledon în 1977. A câștigat un titlu la simplu și un titlu la dublu și a atins cel mai bun clasament al carierei, locul 36 mondial, în 1978.
Simionescu s-a căsătorit cu Björn Borg pe 24 iulie 1980, însă căsătoria s-a încheiat în 1984. Nu s-a recăsătorit, dar a trăit câțiva ani cu fostul pilot de Formula 1 Jean-Louis Schlesser, cu care are un fiu, Anthony.
1989: Grevă generală în timpul Revoluției de Catifea din Cehoslovacia
Manifestațiile din 17 noiembrie 1989 din Praga au declanșat Revoluția de Catifea, contribuind la căderea regimului comunist în Cehoslovacia. Succesul mișcării a inspirat valul de revoluții din Europa de Est, culminând cu prăbușirea regimului lui Nicolae Ceaușescu în România.
În zilele următoare, demonstrațiile s-au extins la nivel național, culminând cu schimbări politice majore.
După greva generală din 27 noiembrie 1989 și în lipsa sprijinului aliatului sovietic, Partidul Comunist cehoslovac a abandonat puterea. Gustáv Husák, până atunci un mare promotor al ortodoxiei comuniste, a devenit, la 10 decembrie, Președintele Republicii.
2017: A murit actrița Cristina Stamate
Cristina Stamate s-a născut la 8 februarie 1946, în București, şi zeci de ani şi-a încântat spectatorii cu farmecul şi talentul său, în ruluri din filme precum „Grăbește-te încet” (1982) și „Secretul lui Bachus” (1984).
A avut nenumărate spectacole la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, având roluri îi piese precum „Arca lui Nae și Vasile”, „Bufonii regelui”, „Dai un ban, dar face”, „Idolul femeilor”, „Nimic despre papagali”, „Poftă bună lui Tănase”, „Revista revistelor”, „Te aștept diseară pe Lipscani”, „Ura... și la gară”, și „Vara nu-i ca iarna”.
În domeniul televiziunii, a colaborat cu Teatrul Național de Televiziune și Teatrul Național Radiofonic, contribuind la producții precum „Evantaiul” și „Scene din viața lumii mari”, sau „Stăpânul tăcerii”.
A murit la vârsta de 71 de ani, în data de 27 noiembrie 2017, în București.
Se încarcă comentariile...
