După atentatul de la CSD: Ce spun musulmanii din Germania

Politicienii germani sunt alarmaţi după atentatul terorist comis la parada de Christopher Street Day în Berlin și se tem de noi atacuri islamiste. Cum privesc reprezentanții musulmanilor din Germania această dezbatere?

Flori și steaguri curcubeu în memoria victimelor atentatului din Berlin, în fața Porții Brandenburg

Atentatul terorist care a lovit în orele târzii ale serii de sâmbătă (25.07.2026) parada CSD (Christopher Street Day) din Berlin a amplificat temerile și îngrijorările privind noi atacuri islamiste. Până duminică seara, când forțele de securitate l-au localizat pe Abdul B., în vârstă de 21 de ani, acesta fiind ucis prin împușcare într-o intervenţie a poliţiei, majoritatea instituțiilor media și politicienii responsabili vorbeau despre un „presupus autor” și „presupuse motive”.

Între timp, însă, e limpede: încă o dată, un islamist a comis o astfel de crimă, un musulman radicalizat cu legături cu așa-numitul „Stat Islamic”. Politicienii și forțele de securitate dezbat înăsprirea legislației și o supraveghere mai intensă. Responsabil politic este ministrul federal de Interne, Alexander Dobrindt (CSU). Cum reacționează musulmanii din Germania la această faptă odioasă?

„Am aflat cu groază și consternare ştirea privind atentatul inuman de ieri la adresa CSD”, a declarat „Consiliul Imamilor din Berlin” la aproximativ douăsprezece ore după atac, pe diverse canale de comunicare. Acesta își exprimă solidaritatea cu victimele, rudele și supraviețuitorii și mulțumește echipelor de intervenție. „Această faptă, pe care o condamnăm în cei mai duri termeni, arată la ce consecințe îngrozitoare pot duce ura și lipsa de respect față de oameni. Ura nu conduce la nimic bun.” Niciun cuvânt, însă, despre profilul făptaşului.

„Extremismul motivat religios este un pericol real”

În același timp, numeroși utilizatori ai rețelelor sociale se exprimă mai direct. Atmosfera este tensionată. Două zile mai târziu, când contextul islamist este confirmat, Consiliul Imamilor publică un nou comunicat, mai detaliat. Atentatul demonstrează încă o dată că „extremismul motivat religios reprezintă un pericol real pentru societatea noastră”.

„Ca imami, nu putem sublinia suficient de des: terorismul, ura și violența nu au nicio legitimitate religioasă. Cine folosește religia islamică pentru a exercita violență împotriva unor oameni din cauza identității, convingerilor sau modului lor de viață, ori chiar pentru a-i ucide, nu acționează în conformitate cu principiile etice ale religiei noastre.” Termenul „islamism” nu apare în cele 30 de rânduri ale declarației.

Mouhanad Khorchide, decanul fondator al Facultăți de Teologie Islamică din Universitatea Münster

„Unii musulmani resping termenul «Islamism» deoarece se tem că simpla asociere lingvistică cu cuvântul «islam» dăunează religiei lor”, explică pentru DW sociologul și pedagogul Mouhanad Khorchide. În vârstă de 54 de ani, el este decan fondator al Facultății de Teologie Islamică a Universității din Münster. El consideră această îngrijorare neproductivă: „Dacă negăm categoric orice legătură între Islam și islamism, îngreunăm tocmai analiza critică necesară a fenomenului.”

Potrivit lui Khorchide, islamiștii își justifică pozițiile prin surse islamice și pretind că vorbesc în numele Islamului. De aceea, nu este suficient să afirmi că autorii atentatelor islamiste „nu au nimic de-a face cu Islamul”. Este nevoie de o abordare diferențiată pentru a „submina pe termen lung credibilitatea ideologiilor islamiste”.

„Rugăciunea de vineri pe tema islamismului”

Că se poate proceda și altfel o demonstrează musulmanii Ahmadiyya din Berlin. Aceștia sunt musulmani conservatori dintr-o mișcare reformistă veche de peste o sută de ani, respinsă însă de mulți musulmani ca fiind neislamică și persecutată de islamiști. Comunitatea moscheii Ahmadiyya din Berlin-Charlottenburg invită în zilele următoare la dialoguri publice și la o „rugăciune de vineri deschisă pe tema islamismului”.

Vocile organizațiilor oficiale par destul de îndepărtate de această abordare. Burhan Kesici, președintele Consiliului Islamic din Germania, condamnă succint atacul „în cei mai duri termeni” și își exprimă compasiunea. Apoi încheie: „Musulmanii din Germania reprezintă pacea”.

Moscheea Ahmadiyya din Berlin-Wilmersdorf

În mod similar procedează și Consiliul de Coordonare al Musulmanilor (KRM), într-o declarație mai amplă. Organismul se declară „profund șocat” de atentat. „În calitate de comunități religioase musulmane din Germania condamnăm în cei mai duri termeni orice formă de violență, extremism, terorism și dispreț față de oameni”, se afirmă în comunicat. Niciun cuvânt însă despre islamism sau despre tânărul musulman ca făptaş.

Consiliul Imamilor din Berlin, din care mai mulți activează în cartierul Neukölln, condamnă în mod explicit „orice violență împotriva persoanelor queer sau a membrilor altor minorități din societatea noastră”. O asemenea referire la persoanele queer apare mai rar în alte declarații. Consiliul este criticat periodic; unii politicieni ai CDU și mai mulți experți îl acuză de atitudini contrare constituției, în timp ce alții resping aceste acuzații.

Internetul ca moschee a tinerilor

Declarația recentă a Consiliului arată că imamii cunosc provocările existente. Ei afirmă că „radicalizarea se produce rareori brusc”. De cele mai multe ori este rezultatul unui proces lent, care se desfășoară frecvent pe internet și pe rețelele sociale. Este necesar ca tinerii să fie abordați din timp, „să li se ofere orientare, apartenență și perspective”. Nicio instituție nu poate îndeplini singură această sarcină.

Cu câteva luni în urmă, un imam declara pentru DW că adevărata moschee a multor tineri este de mult timp internetul.

Într-o poziție similară se află și Consiliul Central al Musulmanilor din Germania. Acesta menționează „Christopher Street Day” ca țintă a atentatului, fără a folosi termenul „queer”, afirmând: „Nimeni nu trebuie să devină ținta violenței din cauza orientării sale sexuale.” Referitor la motivația „islamistă” a autorului, Consiliul vorbește despre încă un caz „în care o ideologie extremistă abuzează de referințe religioase pentru a justifica ura și violența”. Nu se menționează că este vorba despre o ideologie extremistă provenită din mediul musulman.

Pentru profesorul Khorchide din Münster, multe comunități de moschei, imami și organizații musulmane se află „încă într-o poziție apologetică”. Principala lor preocupare ar fi adesea „să apere Islamul împotriva acuzațiilor generalizatoare și să sublinieze că violența și terorismul nu au nimic de-a face cu Islamul”. Acest lucru este „de înțeles în contextul islamofobiei răspândite”, dar nu este suficient. „Cine dorește să rezolve problemele, trebuie mai întâi să le numească deschis.”

Khorchide se referă și la faptul că multe declarații evită să menționeze explicit CSD și contextul queer al evenimentului. Unii imami evită o „delimitare clară de islamism” deoarece, în anumite chestiuni socio-politice – de exemplu privind diversitatea sexuală – împărtășesc convingeri conservatoare fundamentale, chiar dacă resping categoric violența. Tocmai de aceea este nevoie de curaj pentru o reflecție autocritică. „O voce musulmană credibilă nu se definește prin relativizarea problemelor”, afirmă profesorul universitar.

Eren Güvercin, vicepreședintele relativ micii Societăți Alhambra

Și mai tranșant se exprimă Eren Güvercin, vicepreședintele relativ micii Societăți Alhambra. Organizația, înființată în 2017, promovează un Islam pluralist și este criticată de organizațiile musulmane consacrate din cauza orientării sale mai degrabă liberale. Güvercin vorbește despre o „decizie conștientă” a multora de a nu numi explicit „motivul atacului, și anume ostilitatea islamistă față de persoanele queer”, precum și „ținta atentatului, adică persoanele queer și CSD”. Potrivit lui Güvercin, acest lucru s-ar întâmpla deoarece ar ridica inevitabil întrebarea despre propria poziție religioasă față de viața și identitatea persoanelor queer, a declarat el pentru DW.

El critică faptul că, în cazul atentatelor de extremă dreapta, societatea este capabilă să identifice și să numească clar motivația autorilor, în timp ce această atitudine lipsește complet când este vorba despre atentate islamiste. În opinia sa, nu există o dezbatere autocritică și serioasă în interiorul comunităților musulmane cu privire la islamism ca ideologie, nici în ceea ce privește ostilitatea față de persoanele queer sau antisemitismul.

Conform convingerii lui Güvercin, organizațiile musulmane care nu sunt capabile să numească deschis problemele nu vor putea oferi îndrumare și repere credibile. „Această orientare o găsesc tinerii la influencerii islamiști de pe internet”, spune el.

Christoph Strack - DW