Duelul Ciucă – Ciolacu. Cât va rezista coaliţia PNL-PSD-UDMR?

Foto Mediafax

Paraşutarea generalului Nicolae Ciucă, ca urmare a ordinului dat liberalilor de preşedintele Klaus Iohannis, la şefia Partidului Naţional Liberal, în cadrul unui  congres fake organizat la sfârşitul săptămânii trecute, a generat o serie de poziţionări şi repoziţionări a centrelor de putere atât în cadrul PNL, cât şi la nivelul coaliţiei de guvernare.

Dacă Ciucă este legendant în anumite medii ca fiind un priceput strateg militar, acesta făcându-se remarcat pentru misiunile militare la care a participat în afara ţării, precum cele din Irak, Afganistan sau Bosnia, conducerea şi organizarea unui partid politic presupun cu totul alte abilităţi şi îndemânări decât cele necesare pentru obţinerea unei victorii pe câmpul de luptă.

Unul dintre principalele argumente care au stat la baza propulsării lui Ciucă în fruntea PNL, şi care au fost vânturate în diverse medii de presă, a fost acela că aducerea generalului la vârful partidului este imperios necesară pentru a pune ordine în haosul generat la nivelul filialelor de războiul purtat anul trecut între tabăra Oraban şi „echipa câştigătoare” condusă de Florin Cîţu, şi de a demara un proces amplu de organizare şi restructurare a acestora în perspectiva anului electoral 2024.

Or, în contextul în care Nicolae Ciucă este un personaj afon în privinţa a tot ceea ce presupune viaţa de partid, acesta dobândind calitatea de membru abia în anul 2020 pentru a putea candida pe liste PNL la alegerile parlamentare, aducerea sa la vârful partidului a declanşat în culise o aprigă competiţie între tabăra foştilor PD-işti conduşi de Lucian Bode şi Emil Boc, tabăra vechilor liberali reprezentanţi de preşedintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu şi binomul format din Rareş Bogdan şi baronul de Prahova, Iulian Dumitrescu, pentru impunerea controlului asupra organizaţiilor PNL. 

Conform unor surse liberale, chiar înainte de congres tabăra PD-iştilor a intrat într-o coliziune foarte puternică cu Rareş Bogdan, cel care şi-ar fi dorit să preia rolul de preşedinte interimar al PNL. Este de aşteptat ca tensiunile dintre aceste tabere să escaladeze şi mai tare în perioada următoare, baronul Dumitrescu făcând presiuni uriaşe pentru blocarea unor eventuale noi alegeri la nivelul Biroului Politic, în timp ce Rareş Bogdan îl marchează foarte strâns pe Ciucă, insistând să preia rolul de preşedinte din umbră al PNL şi să devină principalul comunicator al partidului. 

De asemenea, împingerea generalului Ciucă în fruntea oastei liberale are drept consecinţă şi tulburarea apelor, şi aşa învolburate, din interiorul coaliţie de guvernare. Renunţarea benevolă la statutul de „tehnocrat/specialist” pe care o proiecta Nicoale Ciucă la momentul preluării mandatului de prim-ministru şi intrarea acestuia în lumea „animalelor politice”, ca urmare a preluării funcţiei de preşedinte al PNL, schimbă cu totul raportul de forţe la nivelul coaliţiei PNL-PSD-UDMR.

Extrem de încântat de personalitatea generalului Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, afirma anul trecut despre acesta că „Este un om capabil, un om care înţelege exact în ce s-a aruncat şi un om foarte responsabil”. Mai mult, fără să rişte prea mult din punct de vedere electoral, Ciolacu a ridicat miza şi s-a jurat, la fel ca atunci când se jura pe icoana din sufrageria sa, împreună cu Grindeanu, că nu este securist, că Ciucă nu va fi schimbat de la conducerea Guvernului, dacă acesta va performa: „Categoric îl voi lăsa pe domnul Ciucă să fie în continuare prim-ministru dacă ajunge la asemenea performanţe. Asta înseamnă maturitate politică între oameni normali, nişte patrioţi, care iau nişte decizii normale”.

Or, din momentul în care Nicolae Ciucă a dobândit şi statutul de preşedinte al  PNL social-democraţii au început să aibă probleme destul de mari în faţa propriului electorat. Iar puseul de patriotism al lui Marcel Ciolacu s-a cam evaporat. Acum, cei de la PSD, câştigătorii alegerilor parlamentare din anul 2020,nu mai sunt doar partenerii PNL în guvernul „tehnocratului/specialistului” Ciucă, ci au devenit un partid aflat la remoca unui PNL care a pierdut alegerile parlamentare şi care, în prezent, se află pe un trend descendent în opţiunile electoratului.

În acest context, Marcel Ciolacu şi liderii PSD vor fi nevoiţi să forţeze şi să joace la limita protocolului coaliţiei de guvernare, să accelereze şi să dinamizeze comunicarea publică şi chiar să-l faulteze dur atât pe premier, cât şi pe miniştrii PNL. De asemenea, pentru a atenua percepţia publică conform căreia PSD este vioara a doua într-un guvern condus de chiar şeful PNL, social-democraţii vor fi nevoiţi să apese până la podea, şi tot mai des, pedala măsurilor sociale.

Iar un prim recital din „festivalul pomenilor electorale” a avut loc chiar săptămâna aceasta când de la Guvern a plouat peste toată România cu vouchere pentru alimentele de bază în valoare de 50 de euro, cu majorarea valorii tichetelor de masă,  cu salariul minim în agricultură de 3000 de lei, cu 200 de lei în plus la salariul minim, cu extinderea programului de fertilizare în vitro etc. Inclusiv numele programului „Sprijin pentru România” este unul care indică faptul că este vorba de măsuri sociale, fără a genera câtuşi de puţin percepţia că ar fi vorba de un program lansat de un guvern condus de un premier liberal.

Mutarea dorită de  Klaus Iohannis la vârful PNL i-a satisfăcut, cu siguranţă, orgoliul său nemăsurat şi i-a adus controlul total asupra PNL, un partid pe care l-a transformat în brelocul său personal. Însă, totodată, schimbarea impusă de Iohannis a pus în pericol echilibrul deosebit de fragil de la nivelul coaliţiei de guvernare.

Marcel Ciolacu şi-a schimbat radical opinia exprimată la momentul parafării coaliţiei de guvernare şi l-a identificat rapid pe Nicoale Ciucă drept un adversar politic. Mai mult, deschiderea liderul PSD pentru ideea ca Ciucă să îşi continue mandatul de premier şi după 25 mai 2023, a dispărut cu totul: „În acest moment, cu certitudine, dacă domnul Nicolae Ciucă va deveni preşedintele Partidului Naţional Liberal, cu certitudine de sută la sută funcţia de prim-ministru, în mai 2023, va reveni Partidului Social Democrat. (…) Este şi normal să fie aşa (…) şi există în acest moment decizia ca eu să fiu premierul rotativ”.

Evident, doza de imprevizibil generată de contextul de la graniţa ţării este una destul de mare. Însă, se pot desprinde câteva scenarii de evoluţie pentru coaliţia PNL-PSD-UDMR:

Varianta 1. Nicolae Ciucă rămâne premier şi după data de 25 mai 2023. Acest lucru este posibil în următoarele situaţii:  

• Fie dacă, din anumite motive, Klaus Iohannis decide să trădeze înţelegerile făcute cu PSD şi să-l păstreze pe Ciucă la conducerea Palatului Victoria forţând o guvernare minoritară PNL cu sprijin din diverse zone parlamentare . În acest scenariu, PSD este obligat să iasă de la guvernare şi, eventual, chiar să depună moţiune de cenzură la adresa guvernului Ciucă.

• Ciucă ar putea rămâne premier şi dacă războiului din Ucraina va escalada, aşa cum a anunţat acesta în discursul său de la baza militară de la Mihai Kogălniceanu, când a subliniat faptul că „Trebuie să fim pregătiţi pentru o criză de durată şi pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa noastră”. În acest scenariu, pretenţia PSD de a reclama premierul va fi privită drept una absurdă.

Varianta 2. PSD preia funcţia de premier în mai 2023. În această variantă există următoarele scenarii de evoluţie:

• PSD ar putea să continue guvernarea alături de PNL doar în condiţiile în care sondajele de opinie indică faptul că percepţia electoratului faţă de acestă guvernare este una pozitivă, iar social-democraţii nu vor avea de suferit de pe urma asocierii cu PNL.

• Cei de la PSD fie îi exclud pe liberali de la guvernare, fie îi forţează să părăsească guvernarea, profitând de faptul că încrederea electoratului în Klaus Iohannis şi în PNL este una extrem de scăzută şi că orice mişcare de forţă la adresa acestui tandem va fi primită cu urale de către public.

Duelul între viclenia rasată a liderului PSD Marcel Ciolacu şi strângăcia politică a premierului Nicoale Ciucă va ţine prim-planul scenei politice cel puţin până în anul 2023. În funcţie de sondajele de opinie, uneori vom vedea că va răbufni în public, alteori se va purta doar în culise, prin interpuşi sau prin canalele media pe care cele două partide le controlează şi le finanţează. Nota de plată o decontează poporul român. Cât de generos va fi bacşişul pentru acest show politic, vom vedea abia la alegerile din anul 2024.