Domnule Ciolacu, ne spuneţi şi nouă pe ce aţi cheltuit banii împrumutaţi? Vă obligă şi legea!

Nu de alta, dar vin alegerile şi ne cereţi să avem încredere şi să votăm Coaliţia PSD-PNL. Cum să avem încredere dacă nu ştim ce aţi făcut cu banii împrumutaţi în numele nostru, al contribuabililor, fără să ne întrebați dacă suntem de acord.  Încrederea cerută rezultă din transparenţa actului de guvernare, în primul rând a cheltuielilor publice. Fără această transparenţă nu ştiu cine ar mai avea curaj să vă voteze!

Marcel Ciolacu

Datoria publică a României a ajuns la 52,4% din PIB

În luna februarie, datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă, un salt de aproximativ 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei.

Gradul de îndatorare a ajuns la 52,4% din PIB, o creștere comparativ cu ianuarie, când îndatorarea fusese inițial anunțată la 50,2%, dar ulterior revizuită la 49,9%. Acest nivel pune presiune pe Guvern să adopte măsuri de reducere a cheltuielilor pentru a menține deficitul sub control, conform prevederilor legale.

Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, legea 69 din 16 aprilie 2010, are prevederi clare pentru răspunderea guvernului în cazul în care datoria publică depăşeşte 50% din PIB.

Am fost şi în situaţia în care datoria publică a depăşit 45% din PIB şi guvernul era obligat:

Art 13

1.Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

Nimic, n-a fost respectat acest articol. Guvernul s-a făcut că nu ştie legea.

Suntem în situaţia depăşirii datoriei publice a pragului de 50% din PIB

Legea Responsabilităţii fiscal-bugetare prevede în acest caz:

2. Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut; b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

Aşteptăm să vedem dacă şi în acest caz guvernul aplică, sau nu, legea. Suntem în mai, iar datoria publică depăşeşte 50% din februarie. Au trecut două luni fără vreo conformare a guvernului la legile ţării. Nu de alta, dar populaţia este mereu sfătuită să respecte legea. Guvernul nu este obligat şi el să o respecte?

Prevederile europene spun că datoria publică a unei ţări din UE nu trebuie să depăşească 60% din PIB. Cu prevederile din PNRR, care prevăd şi un împrumut de 16 miliarde de euro, România depăşeşte, în momentul în care  primeşte împrumutul, pragul de 60% din PIB.

Sunt alte ţări care au o datorie publică mai mare de 60% din PIB. Dar au şi performanţa economică necesară pentru a o plăti. Italia de exemplu, câştigă din turism cât România nici nu visează!

Premierul Ciolacu: „Ceva nu funcţionează”

Premierul Ciolacu s-a arătat nedumerit că deşi taxele sunt mici în România, evaziunea fiscală e mare. I-am explicat într-un articol precedent cum e cu „conformarea voluntară”.

Suntem în situaţia unei datorii externe imense, pentru forţa economică a României, şi ne împrumutăm accelerat, în fiecare lună, pentru că nu sunt bani de pensii şi salarii bugetare. Deşi premierul Ciolacu ne asigură de contrariul, că sunt bani de pensii şi salarii. Împrumuturile le facem şi la cele mai mari dobânzi din Europa, pentru că investitorii nu mai au încredere în capacitatea noastră de a le restitui.

Imprumuturile şi dobânzile se acumulează an de an, ca un bulgăre de zăpadă, punând o presiune uriaşă pe bugetul de stat, şi aşa destul de anemic.

Evaziunea fiscală este mare şi din cauză că noi, contribuabilii, nu ştim ce face statul cu banii noştri, în lipsa transparenţei prevăzută şi în legea 69 din 2010.

Nu este suficientă explicaţia guvernului că face investitii cu banii împrumutaţi. De ce nu face investitii din bugetul de stat? Banii colectaţi, puţini, e adevărat, cum sunt cheltuiţi? Nu este cazul să ştim şi noi, contribuabilii, ce se întâmplă cu banii noştri, daţi guvernului, dlui Ciolacu, prin taxe şi impozite? Ce faceți, domnule Ciolacu, cu banii noștri?

Nu cumva aceşti bani se duc pe pensii speciale şi pe salarii bugetare nesimţite? Pe corupţie şi furturi din bugetul de stat? Pe firme de stat falimentare, care nu-şi plătesc cu anii datoriile la buget? Pe un aparat bugetar excesiv, care în proporţie de de 30% taie frunze la câini? Digitalizarea n-ar ajuta la reducerea acestui aparat bugetar?

Ministerul Agriculturii are 111 instituţii subordonate, deşi toată agricultura este privată. Printre ele, Direcţia Agricolă a municipiului Bucureşti! Ce fac angajaţii din aceste 111 instituţii? Cultivă grâne pe bulevardele Capitalei? Poate ne spuneţi și nouă, care vă dăm banii să-i cheltuiţi cu grijă, nu să-i aruncaţi aiurea! Aţi promis reorganizarea ministerelor, inclusiv a ministerului Agriculturii. N-am văzut nimic până în prezent! Să vă păstraţi alegătorii deşi, de fapt, îi pierdeţi.

Ministrul Finanţelor publice, Marcel Boloș, tocmai v-a prezentat în guvern un memorandum în care vă arăta că nu sunt bani de pensii şi salarii pentru tot anul 2024!

Domnule premier Ciolacu, nu vă aşteptaţi ca noi, contribuabilii,  să votăm  Coaliţia PSD-PNL, dacă nu ne explicaţi pe ce cheltuiţi banii noştri! Iar dacă ajungeţi să nu mai aveţi bani de pensii şi salarii, ca în 2010, să nu ziceţi că nu v-am avertizat!