Deprecierea leului. Izgoniţi vulturii ce vin deasupra României

Când citiţi aceste rânduri vă puteţi imagina cum vulturii – vorbesc despre fondurile speculative – încearcă/ vor încerca soliditatea financiară a economiei româneşti. Au omorât Grecia, au îngenuncheat Spania şi Irlanda, au înnecat Portugalia. Sunt unii şi aceiaşi şi adoră perioadele cu zgomot politic.

Când citiţi aceste rânduri vă puteţi imagina câteva celule de criză, de reacţie rapidă, cu oameni care monitorizează evoluţiile cursului de schimb, CDS-uri, costuri de finanţare ş.a.m.d. şi transmit rapoarte decidenţilor de politici macroeconomice. Şi decidenţilor politici.

Când citiţi aceste rânduri aflaţi că leul s-a depreciat faţă de euro, de la 4,4359, ieri, la 4,4684, cu 0,73%, destul de consistent pentru o singură zi. Când citiţi aceste rânduri aflaţi că dobândă la care se poate împrumuta România s-a mărit cu 0,16%, iar CDS-ul, adică prima de risc, s-a majorat cu 16 puncte de bază, în timp ce alte ţări din regiune, Croaţia, Ungaria, au cunoscut o scădere a acestuia cu 3 puncte de bază.

Când citiţi aceste rânduri va puteţi imagina două scenarii. Unul pozitiv, să-i spunem alb. Efectele negative ale deciziei de ieri sunt tranzitorii, durează doar câteva zile. Rezervele valutare consistente la BNR, rezervele financiare de peste 5 miliarde de euro din Trezorerie, credibilitatea ridicată a politicilor macroeconomice în faţă investitorilor ‒ exprimată prin nivelul rezonabil al asigurării de risc şi probabilitatea mică de default a României, potenţialul de creştere economică ridicat, atingerea ţintelor dure de consolidare fiscală în ultimii ani şi un larg suport în Parlament pentru coaliţia la putere, vor reuşi să neutralizeze efectele nocive pentru economie.

Al doilea scenariu este unul negativ, să-i spunem negru. Când efectele negative sunt permanente, adică se întind pe o perioadă mai mare de timp. Creşterea primei de asigurare de risc, deprecierea cursului de schimb, greutăţi în rostogolirea datoriei pe termen scurt că urmare a creşterii ratei dobânzii pe pieţele externe, ratarea procesului de ajustare fiscală ‒ prin neîndeplinirea ţintelor convenite cu creditorii internaţionali, mărirea costului refinantării datoriei publice scadente şi a deficitului bugetar, reducerea riscului de ţara. Deprecierea monedei va mări la rândul său costul finanţării externe a datoriei publice în condiţiile în care un procent semnificativ din aceasta este în valută. Deprecierea monedei poate mări ponderea creditelor neperformante dincolo de pragul psihologic de 25%, ceea ce se va repercuta asupra procesului de creditare şi va avea impact negativ asupra creşterii economice. Relansarea economiei românesti va avea loc cu un decalaj semnificativ faţă de anticipările formate.

Aveţi încredere în economie. Este o economie stabilă din punct de vedere macroeconomic, are mecanismele de siguranţă bine conturate, are un sistem bancar lichid şi solvabil, are potenţial de creştere economică şi are antreprenori care înţeleg bine situaţia reală.

Aşezaţi-vă la masă! Riscul este ca tot plusul de stabilitate macroeconomică să se ducă de râpă! Riscul este ca sacrificiile făcute în numele consolidării fiscale să fi fost în zadar! Riscul este ca din ce în ce mai mulţi români să nu-şi mai poată plăti ratele la bănci! Riscul este ca impactul minor al creşterii accizelor să se transforme într-un impact dramatic! Nu lăsaţi termenul scurt să se transforme în termen lung!