De ce Caucazul de Nord condamnă atacurile teroriste din Boston? Despre cum se poate „balcaniza” Caucazul

Recent, pe site-ul oficial al insurgenţilor din Caucazul de Nord (VDAGESTAN.com) a fost postat un comunicat din partea comandamentului rebelilor din Daghestan în legătură cu atentatele cu bombă din Boston, în care se menţionează faptul că acţiunile fraţilor Ţarnaev nu au nicio legătură cu regiunea Caucaz, şi nici cu mişcarea mujahedinilor din această zonă.

           Cu această ocazie, comandamentul „Vilayat Daghestan” doreşte să specifice faptul că mujahedinii din Caucaz nu luptă cu SUA. Noi suntem în război cu Federaţia Rusă, care este responsabilă nu numai pentru ocuparea Caucazului, dar şi pentru crimele odioase comise împotriva musulmanilor.

            De asemenea, trebuie să amintim că emirul „Emiratului Caucaz”, Doku Umarov, a interzis atacurile asupra ţintelor civile, chiar şi în raport cu statul inamic Federaţia Rusă”, se specifică în comunicatul emis de rebeli.

            Pe platforma de blog-uri a portalului de ştiri New York Times a fost publicat articolul „After Boston and Tsarnaev’s, Russians Urge U.S. to Rethink Chechnya”, în care se vorbeşte despre speculaţiile unor comentatori ruşi care consideră că, în urma atentatului din Boston, Statele Unite vor fi obligate să-şi reevalueze atitudinea faţă de acţiunile Kremlinului în Caucazul de Nord. Momentan Washingtonul şi Moscova cercetează dacă atacurile teroriste sunt legate de evenimentele din Caucaz. Evident că un astfel de scenariu ar încuraja Rusia să-şi intensifice acţiunile militare în republicile autonome sau semi-autonome Daghestan, Ingusetia, Kabardino-Balkaria, Cecenia, Osetia de Nord şi Karaceaevo-Cerkesia, unde s-au răspândit reţelele jihadiste wahhabite susţinute financiar de saudiţi.

Conform surselor ruseşti, printre ţintele fraţilor Ţarnaev ar fi fost şi cetăţenii ruşi participanţi la maraton; iar unii parlamentari din Duma de Stat consideră că atentatorii nu mai au nicio legătură cu Federaţia Rusă de când s-au stabilit în SUA. Totuşi, unde s-au radicalizat aceşti „lupi singuratici” (Marea Britanie, Turcia, Daghestan, sau chiar SUA)? Rămâne de văzut ce ne va arăta mărturia lui Djohar Ţarnaev şi care a fost motivul atentatelor. Deja în mass-media au apărut o mulţime de şcenarii, precum că fraţii ceceni ar fi agenţi secreţi, utilizaţi de serviciile de informaţii americane şi saudite pentru a se infiltra în reţelele jihadiste din Caucaz. Explicaţia e că fraţii ar fi trădat serviciile şi ar fi trecut de partea mişcării islamiste radicale. Oricare ar fi scenariul (adevărat sau fals), cert este că relaţia Washigton-Moscova, privind acţiunile de combatere a terorismului, poate înregistra schimbări semnificative în viitorul apropiat. Să nu uităm că, prima dată in istorie, doi cetăţeni ai Federaţiei Ruse au realizat atentate cu bombă pe teritoriul SUA, nu prin filiera clasică Al Qaida, ci prin Caucaz. Or, Caucazul a trebuit să facă faţă stigmatizării mai tot timpul, fie din partea Occidentului, fie din partea Rusiei. Astăzi mijloacele de informare în masă accelerează acest fonomen, iar drept efect, atât imaginea Caucazului de Nord (focar de instabilitate şi ameninţare), cât şi Caucazului de Sud (Georgia, Armenia, Azerbaidjan – ţări cu potenţial de stabilitate şi apropiere de Occident) pot fi „balcanizate”, revenind la renumitul „butoi cu pulbere al Eurasiei”. Mecanismul a fost pus deja în mişcare.

Ţîbrigan Nicolae – absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, expert Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN).