De ce a dat Dragnea înapoi în privinţa graţierii şi a legilor de modificare a Codurilor Penale

Este clară o modificare de poziţie a lui Liviu Dragnea în privinţa graţierii şi a modificării legislaţiei penale. În ianuarie, Liviu Dragnea susţinea graţierea şi dezincriminarea abuzului în serviciu, de care ar fi beneficiat cu vârf şi îndesat. Acum, Dragnea spune că nu mai susţine legea graţierii:

„Membrii Comisiei Juridice din Senat nu au avut mandat de la partid să susţină graţierea faptelor de corupţie, au fost şi poziţii publice ale mele, care din păcate nu au fost respectate”. „Eu am ridicat această problemă să ne gândim serios dacă această lege a graţierii mai e oportună”.

Mai mult, Şerban Nicolae şi-a pierdut funcţiile din parlament, pentru că a acţionat fără să se consulte cu Liviu Dragnea şi conducerea partidului.

Dragnea era supărat şi pe ministrul Justiţiei:

„Eu sunt nemulţumit pentru că faptul că a spus că a doua zi îl pune pe site-ul ministerului şi au trecut trei săptămâni şi nu l-a pus. S-au pierdut trei săptămâni de zile. Colegii din Parlament normal că au şi ei supărările lor pe asta".

Între timp, i-a trecut şi supărarea şi n-a mai amintit nimic de întârzierea elaborării pachetului de legi din justiţie. Care să fie explicaţiile?

Manifestaţiile din stradă

Nici în cele mai negre vise nu şi-a imaginat Dragnea că la 3 luni de la câştigarea alegerilor, pieţele centrale din Bucureşti şi din principalele oraşe ale ţării vor fi invadate de manifestanţi anti PSD. „Noaptea, ca hoţii”, „PSD, ciuma roşie”, „DNA, să vină să vă ia”, au bubuit în urechile lui Dragnea mai ceva decât o explozie nucleară. Manifestaţiile au făcut înconjurul lumii, închizând toate uşile pentru Dragnea în Europa, inclusiv cele ale socialiştilor europeni.

Din acel moment, Dragnea a înţeles că ceasul ticăie spre o scadenţă inevitabilă.

Reacţia justiţiei

Departe de a fi timoraţi de o posibilă ofensivă a puterii împotriva justiţiei, magistraţii l-au executat pe Dragnea acolo unde îl durea mai tare.

CCR a respins sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea articolului de lege care-i interzicea lui Dragnea să devină premier, iar ICCJ a respins şi ea contestaţia lui Dragnea privind modul de asumare şi semnare  a motivaţiei în procesul „Referendumul”. A devenit clar ca magistraţii nu se mai tem de puterea politică şi ţin cu dinţii de separaţia puterilor în stat. Cum următorul proces in care este implicat Liviu Dragnea înaintează, în ciuda excepţiei de neconstituţionalitate invocată de Bombonica Prodan, fosta soţie a lui Dragnea, şeful PSD nu mai are nici o speranţă la clemenţa magistraţilor, după ce luni de zile i-a criticat din toate poziţiile.

Reacţia UE

Este de departe cea mai importantă evoluţie în repoziţionarea lui Dragnea. Fără banii europeni prevăzuţi în bugetul pe 2017, circa 22 miliarde lei, care nici măcar nu se zăresc la orizont, nu există şanse să respectăm deficitul de 3%. Şi Dragnea ştie foarte bine lucrul acesta. Împrumuturile României în primele patru luni s-au ridicat la 5,4 miliarde euro, încă o dovadă a faptului că guvernul Grindeanu nu are banii necesari aplicării Programului de guvernare.

Iată un şir de evenimente citite în cheia de mai sus. Declaratie Liviu Dragnea:

„Există un plan pentru a decredibiliza Guvernul nostru care a fost alimentat cu faptul că nu o să avem venituri pentru Legea salarizării, că nu o să putem să facem veniturile pe care le-am prognozat, că nu o să avem creşterea economică prognozată şi acest scandal cu pensiile pentru a genera în Comisia Europeană ceva nemaiauzit, nemaiîntâlnit, neprevăzut în Tratat şi anume pentru a forţa Comisia Europeană să declanşeze o procedură de deficit excesiv pe prognoză, adică să nu aştepte sfârşitul anului şi să spună de acum declanşăm procedura de deficit excesiv, pentru ca noi credem, după toate semnalele care vin din spaţiul public din România, ca Guvernul nu va realiza ţinta de deficit".

Ceva, ceva a auzit Liviu Dragnea, dacă şi-a dat drumul la gură. Cineva i-a şoptit ce se pregăteşte la Bruxelles şi l-a băgat în sperieţi. Că au vrut să-i arate pisica, că a fost altceva, nu se ştie cu certitudine.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, aflat în vizită la Bucureşti a declarat: „Nu avem aroganţa de a spune ce să facă Parlamentul, dar orice acţiune are consecinţe”.

Un avertisment mai clar de atât nici că se poate.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrivskis şi Comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, au trimis ministrului de Finanţe, Viorel Ştefan, o scrisoare în care afirmă:

„Următorul Program de convergenţă al României este aşteptat înainte de jumătatea lunii aprilie. Estimăm că România va înregistra deviaţii semnificative ale obiectivelor bugetare pe termen mediu (MTO) în 2016, Comisia considerând că balanţa structurală va suferi noi deteriorări în 2017 şi 2018. Este important ca măsurile necesare respectării obligaţiilor privind criteriile de deficit şi căii de ajustare în vederea atingerii MTO să fie credibil anunţate înainte de acest moment".

A apărut şi Programul de convergentă, 2017-2020, pe data de 5 mai, nu până la jumătatea lunii aprilie. Măsurile de reducere a cheltuielilor şi mărirea a accizei la ţigări demonstrează că „urecheala” primită de guvernarea de la Bucureşti, în spatele uşilor închise, a fost mai dură decât ne putem imagina.

Iată câteva măsuri prinse în acest Program de convergenţă:

• Introducerea obligaţiei de plată de la 1 iunie 2017 a contribuţiilor datorate de angajatori la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru salariaţii cu timp parţial de muncă cu salariul sau cu venituri realizate sub nivelul salariului minim de 1.450 lei.
• Plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la un nivel maxim cuprins între 5.000 şi 10.000 de lei.
• Nivelul accizei la ţigarete va creşte cu peste 1%.
• Repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat, sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, pentru societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi pentru regii autonome.
• Creşterea eficienţei de control a pieţei de retail a metalelor preţioase
• Până la 1 iunie 2017 se va înfiiinţa o direcţie în cadrul Secretariatului General al Guvernului „care va urmări reducerea numărului agenţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Guvernului”
• Reducerea cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor şi autorităţilor publice cu 5-10%
• Achiziţia centralizată a bunurilor şi serviciilor pentru autorităţile centrale, în scopul diminuării acestor cheltuieli cu aproximativ 10 – 15%
• Revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat

Toate aceste prevederi nu se regăsesc în Programul de guvernare al PSD şi au fost adoptate la presiunea Comisiei Europene.

În privinţa plafonării indemnizaţiei pentru creşterea copilului la un nivel maxim cuprins între 5.000 şi 10.000 de lei, măsură prevăzută în Programul de convergenţă, Dragnea s-a dezis de iniţiativa propriului guvern, după ce discuţiile din spaţiul public au luat amploare.

În fine, chiar prezenţa la Bucureşti a d-lui Jean Claude Junker, presedintele CE, vine să întărească avertismentele UE:  beneficiaţi de avantajele apartenenţei la UE doar in măsura în care respectaţi Tratatele, principiile si valorile pe care este clădită UE. In caz contrar, va aşteaptă surprize neplăcute. În plus, Junker a avertizat conducerea statului:  „I-am admirat foarte mult pe români, foarte mult, pentru ceea ce au făcut la începutul acestui an”.

În concluzie

Aplicarea Programului de guvernare al PSD, în special Legea salarizării, este tot mai îndoielnică, pe măsură ce constatăm că încasările la bugetul de stat sunt mult mai mici, comparative cu cifrele previzionate.

În aceste condiţii, dependenţa actualei puteri de UE devine vitală, cel puţin în privinţa absorbţiei fondurilor europene din actualul exerciţiu financiar. În acest moment, absorbţia se află la nivel ZERO, conform declaraţiei comisarului european Corina Creţu.

Cum şi oficialii europeni ştiu foarte bine acest lucru, transmit omologilor români să nu se atingă de justiţie, de lupta anticorupţie, pentru că vor avea probleme mari în derularea programelor de absorbţie a fondurilor europene, şi, eventual, cu procedura de infringement rezultată din depăşirea deficitului de 3%. În această nedorită perspectivă, şansele României de a profita de avantajele apartenenţei la UE scad dramatic.

Acestea sunt motivele pentru care Dragnea a devenit din zmeu un miel blând când e vorba de „îmblânzirea” justiţiei, aprig cerută de penalii din PSD.

Există şi riscul ca Dragnea să fie dat jos de la conducerea PSD, şi doar absenţa unui alt lider de anvergură îi împiedică pe baronii PSD să-l schimbe pe Dragnea.

Apariţia în prim plan a lui Robert Cazanciuc şi a lui Mihai Fifor, mai degrabă moderaţi în privinţa raporturilor dintre politic şi justiţie, poate fi citită tot în cheia liniştirii oficialilor europeni.

Liviu Dragnea nu mai poate face ce vrea, trebuie să se supună directivelor şi solicitărilor care vin de la Bruxelles.