Daniel Şandru: Centenarul trebuie să aibă un impact asupra calităţii vieţii cetăţeanului obişnuit. Cred că este o miză pentru România şi Republica Moldova

Daniel Şandru, Secretar de stat şi şeful Departamentului Centenar FOTO: Ştefan Curta

S-a vorbit destul de puţin în spaţiul public românesc despre rolul şi acţiunile Departamentului Centenar. Având în vedere contextul social actual, Centenarul Marii Unirii, „pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti”, este extrem de relevant să iniţiem o polemică consistentă, o dezbatere reală pe marginea evenimentelor istorice care ne-au marcat existenţa ca popor şi stat.

În această logică se circumscrie şi acest interviu cu Secretarul de stat şi şeful Departamentului Centenar, Daniel Şandru, care a explicat că rolul şi misiunea departamentului pe care îl conduce, vin să umple un gol în dezbaterea publică din România.

Misiunea Departamentului Centenar este de comemorare a celor cărora le datorăm existenţa noastră statală şi de onorare a memoriei celor care au făcut posibil acest lucru, de a aduce în agenda publică dezbateri serioase cu privire la Războiul de Întregire şi Marea Unire de la 1918, de a promova un viitor al păcii şi de a crea solidaritate şi parteneriat pentru generaţiile actuale şi viitoare, pentru că amintirea unor astfel de momente istorice conferă identitate şi solidaritate intergeneraţională", declară Daniel Şandru.

Aţi fost numit Secretar de stat, şeful Departamentului Centenar. Vă rog să le explicaţi românilor de pretutindeni ce presupune această funcţie şi ce rol va avea instituţia.

Anul acesta marcăm 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, războiul de întregire a ţării, iar în 2018, Centenarul Marii Unirii, „pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti”. Sunt două evenimente fondatoare pentru naţiunea română şi statalitatea naţională, pentru care s-au jertfit sute de mii de ostaşi pe câmpurile de luptă de la Turtucaia, de pe Valea Oltului şi de pe Valea Jiului, de la Neajlov, Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Or, dincolo de gânduri reverenţioase faţă de aceste sacrificii imense, noi, ca legatari ai generaţiei de la 1916, avem responsabilitatea morală de a-i cinsti şi aminti prin acţiunile noastre de astăzi. În aceste condiţii, Guvernul României a aprobat înfiinţarea unei structuri la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, numit Departamentul Centenar, ce are ca obiectiv coordonarea la nivel naţional a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, a acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi al Primului Război Mondial. Rolul şi misiunea Departamentului Centenar, pe care am onoarea să îl conduc, vin să umple un gol în dezbaterea publică.

România este una dintre puţinele ţări participante la Primul Război Mondial care, până acum trei luni, nu au avut un demers instituţional concertat în privinţa comemorării, valorizării şi promovării în dezbaterea publică a acestui moment important din istoria noastră naţională.

Franţa, Marea Britanie, Italia, Polonia, Belgia, Australia, Noua Zeelandă sau SUA au înfiinţat departamente guvernamentale sau institute finanţate din bani publici pentru a marca Centenarul Marelui Război, care a avut un impact hotărâtor asupra ţării noastre, a Europei şi a lumii. Misiunea Departamentului Centenar este de comemorare a celor cărora le datorăm existenţa noastră statală şi de onorare a memoriei celor care au făcut posibil acest lucru, de a aduce în agenda publică dezbateri serioase cu privire la Războiul de Întregire şi Marea Unire de la 1918, de a promova un viitor al păcii şi de a crea solidaritate şi parteneriat pentru generaţiile actuale şi viitoare, pentru că amintirea unor astfel de momente istorice conferă identitate şi solidaritate intergeneraţională.

Problema Basarabiei cum va fi reflectată în poziţiile viitoare ale instituţiei? Unirea şi Primul Război Mondial vor fi temele centrale ale instituţiei, din câte am înţeles. Departamentul Centenar poate influenţa relaţiile dintre România şi Republica Moldova? În ce manieră?

Foto: Andrei Cucu

Înainte de toate, trebuie să-i adăugăm discursului emoţional o latură pragmatică orientată spre consolidarea parcursului proeuropean al Republicii Moldova. La fel ca în privinţa proiectelor din România, în ceea ce priveşte Republica Moldova, Departamentul Centenar va acţiona astfel încât anul 2018 să aducă o serie de realizări concrete, fie că vorbim despre cărţi importante, instituţii consolidate sau proiecte economice realizate. Centenarul trebuie să aibă un impact asupra calităţii vieţii cetăţeanului obişnuit. Cred că este o miză valabilă atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova. Relaţiile dintre cele două ţări nu intră în competenţa Departamentului Centenar, însă prerogativele pe care le are acesta îi permit să sprijine şi să contribuie la realizarea obiectivelor deja fixate.

În rolul instituţiei este prevăzut şi un rol educativ pentru public sau mai mult unul de cercetare? Vor fi proiecte pe viitor la care vor putea adera şi entităţile din societatea civilă?

Dimensiunea educaţională este una foarte importantă pentru Departamentul Centenar. Însă rolul acestuia nu este de a „produce” material istoriografic. Scrisul istoriei este o datorie a istoricilor, iar rolul nostru este de a pune la dispoziţia publicului larg resurse educaţionale care să informeze onest şi să formeze caractere. Vom colabora îndeaproape cu Administraţia Prezidenţială, cu toate ministerele, cu Academia Română, cu universităţile, cu autorităţile publice locale, precum şi cu diferite entităţi publice şi private pentru a lansa proiecte educaţionale menite să reconcilieze generaţia tânără cu istoria, dar mai ales să-i transmită un set de valori esenţiale pentru construcţia unui viitor mai bun. Nu numai că nu excludem, dar şi chemăm entităţile din societatea civilă să ni se alăture în acest efort, pentru că aniversarea Centenarului Marii Uniri trebuie să fie un efort de societate, adică să coaguleze toate energiile intelectuale şi creatoare ale acestei ţări.

Cum evoluează ştiinţa politică românească? Din păcate, foarte mulţi studenţi care termină Ştiinţe Politice nu se regăsesc pe piaţa muncii. Putem spera la un viitor mai bun în acest sens?

Cred că trebuie să disociem instituţionalizarea disciplinelor specifice acestui domeniu academic de aspectele profesionale care decurg din aceasta. Capacitatea mediului instituţional şi politic de a absorbi expertiza politologică furnizată de universităţile româneşti depinde direct de gradul de profesionalizare al acestora.

Cu cât politica va fi guvernată de reguli şi proceduri mai stabile, cu atât nevoia de profesionişti va fi mai mare. Deci aş pune răspunsul la întrebarea dumneavoastră în legătură directă cu reforma clasei politice şi a sistemului instituţional.

„Studiul ştiinţelor politice poate constitui un avantaj enorm pentru un tânăr”

 Un aspect deosebit de important îl reprezintă şi gradul de pregătire al absolvenţilor. Faptul că mulţi studenţi care termină Ştiinţele Politice nu îşi găsesc locul pe piaţa muncii nu ştiu dacă, factual, este adevărat. Paleta de posibilităţi de angajare a unui absolvent de Ştiinţe Politice este largă, de la diplomaţie şi administraţie publică la mediul corporatist sau ONG-uri. În această lume globalizată şi în continuă schimbare au succes cei cu perspective pluridisciplinare, care au o viziune de ansamblu, fac conexiuni între diferite mecanisme şi factori, adaptându-se rapid la schimbare. De aceea, studiul ştiinţelor politice şi al relaţiilor internaţionale poate constitui un avantaj enorm pentru un tânăr, cu condiţia ca acesta să fie temeinic.

                                                                                                                          Foto: Daniel Angelescu Daniel Şandru este Secretar de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului României, coordonator al Departamentului CENTENAR, Profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi şi Director Onorific al revistei de cultură contemporană „Timpul” (publicaţie fondată la 15 martie 1876 şi distinsă în 2016, de către Preşedinţia României, cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de „Cavaler”). A publicat volumele „Reinventarea ideologiei” (2009, Editura Institutul European, Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române, Premiul revistei „Sfera Politicii” şi Premiul revistei „Transilvania” pentru filosofie politică), „Sub semnul paradoxului cotidian” (publicistică, 2010, Editura Institutul European), „Ipostaze ale ideologiei în teoria politică” (2014, Editura Polirom, Premiul revistei „Transilvania” pentru teorie politică) şi o carte de poveşti pentru copii, „Poveşti din Lumea Dealului” (2013, Editura Institutul European). De asemenea, a coordonat 9 volume pe teme de teorie şi ştiinţă politică sau cu statut interdisciplinar.