Cum atrage Rusia străini în războiul din Ucraina

Moscova recrutează tot mai mulți bărbați din cele mai sărace țări ale lumii pentru a-i trimite pe front în Ucraina. Unii nici nu știu că vor ajunge să lupte în război. Ce li se promite?

Peste 27.000 e străini ar fi fost trimiși de Rusia să lupte în Ucraina

Charles Mutoka locuiește în Kenya. Bărbatul de 72 de ani își plânge fiul. În vara anului 2025, fostul militar kenyan Oscar Khagola Mutoka a plecat în Rusia pentru a munci. Tatăl său povestește că a încercat în zadar să-l convingă să renunțe. Oscar nu i-a spus familiei unde merge exact și, o săptămână mai târziu, a trimis doar o fotografie cu el în uniformă militară. După aceea nu a mai dat niciun semn de viață. Câtva timp mai târziu, familia a aflat despre moartea lui.

Familia lui Oscar Mutoka nici măcar nu i-a recuperat trupul neînsuflețit, în pofida tuturor apelurilor adresate autorităților kenyene. În mai 2026, familia a organizat totuși o ceremonie simbolică de înmormântare și a amenajat un mormânt simbolic pentru Oscar, pentru a avea măcar un loc unde să se poată ruga. ”Cel mai rău este că nu știu dacă și unde este, de fapt, înmormântat sau dacă trupul lui a fost pur și simplu aruncat într-o pădure din Rusia”, spune tatăl.

Charles Mutoka din Kenya nu știe unde a fost înmormântat fiul său, ucis în războiul dus de Rusia

Oscar Mutoka este unul dintre cei presupus peste 27.000 de străini recrutați de Rusia pentru a lupta în Ucraina. Această cifră este avansată de serviciul ucrainean de informații militare HUR. Un studiu realizat de Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH), organizația Truth Hounds și Biroul Internațional Kazah pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (KIBHR) arată că Rusia a construit o rețea globală orientată spre atragerea de cetățeni străini.

”Această recrutare vizează persoane aflate în situații de precaritate economică, socială și juridică. Metodele folosite merg de la oferte atractive și înșelăciune până la constrângere”, explică pentru DW Ilia Nusov, unul dintre autorii studiului.

”Ca să nu mor de foame în Cuba”

Pentru mulți oameni din cele mai sărace regiuni ale lumii, solda promisă de armata rusă reprezintă un stimulent puternic. Ei văd în aceasta o șansă de a scăpa de sărăcie și de a-și ajuta familiile. Cubanezul Yoan Viondi Mendoza a decis tocmai din acest motiv să plece la muncă în Rusia. I s-au promis 2000 de dolari pe lună. Pentru Cuba, unde salariul mediu este de doar 20 de dolari, aceasta este o sumă uriașă.

DW a aflat povestea lui Mendoza de la fratele său, Michael Duro. Acesta locuiește în Statele Unite, unde urmează un tratament pentru cancer. Yoan voia să emigreze la fratele său, însă obstacolele financiare și birocratice au făcut acest lucru imposibil. La scurt timp după aceea a găsit o ofertă de muncă în Rusia. "Yoan m-a sunat și mi-a spus că a găsit o ieșire. Mi-a vorbit despre un proiect în Rusia”, povestește Duro. În zadar a încercat să-l facă pe fratele său să se răzgândească.

Cubanezul Yoan Viondi Mendoza a încercat să ajungă în SUA dar a eșuat, așa că a sfârșit în Rusia

În septembrie 2023, agenția de presă Reuters a filmat tineri cubanezi care voiau să plece în Rusia. Printre ei se afla și Yoan Mendoza. ”Toți spuneau că «fac asta ca să nu mor de foame în Cuba". Ei știu foarte bine unde merg, știu și eu”, le spunea atunci jurnaliștilor tânărul de 23 de ani. Mendoza le-a arătat reporterilor corespondența cu intermediara, în care aceasta scria: ”Acesta este un contract cu armata rusă. Veți primi cetățenia noastră.”

Michael Duro povestește că Yoan Mendoza a fost trimis pe front în Ucraina, de unde a încercat să fugă. ”Implora: «Am făcut o greșeală. Iertați-mă. Vă rog, scoateți-mă cât mai repede de aici»”, spune Michael despre fratele său. Însă legătura cu Yoan s-a întrerupt. Mai târziu, numele lui a apărut pe listele cu străini uciși, publicate de Ucraina.

”Ne foloseau drept scuturi umane”

Yoan Mendoza și Oscar Mutoka știau, probabil, că merg în Rusia pentru a lupta în războiul din Ucraina. Însă mulți alți străini sunt înșelați. Lor li se promit, de exemplu, locuri de muncă în construcții, în domeniul securității, în logistică sau în agricultură.

Așa s-a întâmplat și cu Arman Mondol din Bangladesh. Tânărul spera să muncească în străinătate și să-și scoată familia din sărăcie. Tatăl său, agricultor, a vândut teren și a contractat un împrumut pentru a plăti un intermediar. Lui Mondol i s-a spus că va lucra ca ambalator într-un depozit. A intrat în Rusia cu viză turistică, prin Arabia Saudită. Acolo ar fi fost obligat să semneze un contract în limba rusă, pe care nici măcar nu îl putea citi.

”Ne trimiteau întotdeauna pe noi înainte”, povestește Arman Mondol

Mondol spune că, asemeni altor străini din armata rusă, a fost tratat foarte prost: ”Când aveam o misiune, ne trimiteau întotdeauna pe noi înainte, în timp ce ei rămâneau în spatele nostru. Ne foloseau drept scuturi umane și ne împingeau direct în mijlocul luptelor”.

În timpul uneia dintre aceste misiuni, vehiculul în care se afla Arman a trecut peste o mină. Doar doi ocupanți au supraviețuit, iar Arman a fost unul dintre ei. A fost dus la un spital militar, de unde a reușit să fugă. Ambasada statului Bangladesh la Moscova l-a ajutat în cele din urmă să se întoarcă acasă. Însă războiul nu îl lasă nici astăzi în pace.

”Încă am acele imagini în fața ochilor: oamenii care mureau, ochii lor, fețele lor mutilate. Cum erau aruncați în aer de mine. Cum ataca o dronă după alta. Cum oamenilor le erau smulse membrele. A fost îngrozitor”, își amintește Mondol. Încă mai are schije într-un picior și șchiopătează puternic. În satul său natal din Bangladesh îi este acum cu atât mai greu să-și găsească un loc de muncă.

Mercenariat sau trafic de persoane?

Străinii care luptă pentru Rusia în Ucraina sunt adesea numiți mercenari. Ilia Nusov explică însă că, din punct de vedere al dreptului internațional, ei nu sunt, în sens strict, mercenari, deoarece acceptă adesea cetățenia rusă înainte de a se alătura armatei.

Alții, în schimb, nici măcar nu intenționau inițial să participe la lupte. Astfel de cazuri de recrutare pot intra sub incidența traficului de persoane, atunci când implică înșelăciune, constrângere și transportul în scopul exploatării. Acest lucru încalcă Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, inclusiv Protocolul de la Palermo, care interzice traficul de persoane și a fost ratificat de majoritatea statelor, inclusiv de Rusia.

Autoritățile de la Moscova subliniază că toți soldații străini participă de bunăvoie la războiul din Ucraina. În martie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu omologul său kenyan, că Rusia nu recrutează pe nimeni. ”Voluntarii participă la această operațiune militară specială în deplină conformitate cu legislația rusă”, le-a declarat diplomatul jurnaliștilor. DW a solicitat un punct de vedere Ministerului rus de Externe, însă până în prezent nu a primit niciun răspuns.

Tot mai mulți străini recrutați

Între timp, recrutarea străinilor atrage tot mai multă atenție. Familiile bărbaților afectați protestează din Nepal până în Peru. Politicieni, printre care și premierul indian Narendra Modi, aduc în discuție acest subiect în întâlnirile cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit relatărilor din presă, în februarie 2026 Rusia a restrâns recrutarea cetățenilor dintr-o serie de țări ”prietene”. Lista acestor state nu a fost făcută publică.

”În unele cazuri, acest lucru a contribuit la reducerea temporară sau chiar la oprirea fluxului de combatanți din anumite țări”, spune Ilia Nusov. ”Presupunem însă că Rusia are și posibilități de a ocoli această măsură, reducând recrutarea într-un loc și concentrându-se mai intens asupra unei alte țări”.

Potrivit estimărilor Statului Major ucrainean de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, Rusia ar putea recruta în 2026 până la 18.500 de persoane din străinătate pentru război. ”Numărul străinilor recrutați”, conchide Nusov, ”continuă să crească, în loc să scadă.”

Anastasia Klein - DW