Confruntate cu unitatea de acțiune a NATO, înainte de Summit-ul de la Vilnius, Belarus și Rusia escaladează situația

Unitatea de reacție a NATO la situația din Ucraina se vede în teren și începe, lent, să dea rezultate, cu toate că nimeni nu știe să dea date certe asupra momentului încheierii conflictului.

Război în Ucraina

În fiecare zi, principalele state cu forțe militare relevante din NATO au din ce în ce mai multe reuniuni asupra formei în care vor fi formulate „garanțiile internaționale de securitate” care vor fi oferite Ucrainei la Summit-ul de la Vilnius (vezi, în acest sens, reuniunea foarte importantă în „formatul Weimar” între Franța, Germania și Polonia), iar prioritatea care s conturează acum este formularea unor noi strategii de securitate în primul rând pentru zona balică, opinia preponderentă fiind că acolo trebuie concentrare cele mai multe și performante sisteme de apărare.

Contextul este pe cât d limpede, pe atât de urgent și nu este condiționat doar de acțiunile și ambițiile Rusiei. Președintele Lukașenko din Belarus a declarat într-un interviu pentru Rossia-1 că, dacă va considera că se confruntă cu un act de agresiune, nu va ezita nici o scundă să folosească armele nucleare rusești de care dispune. A afirmat că bombele recent transferate și încă altele în curs de transfer din Federația Rusă sunt mai puternice decât cele americane detonate deasupra orașelor japoneze Hiroșima și Nagasaki: „Dacă ferească Dumnezeu, voi fi în situația ca azi să folosesc aceste arme, nu va exista niciun fel de ezitare dacă suntem confruntați cu o agresiune...peste un milion de oameni vor muri imediat”. Aveți aici, pe un link Twitter, înregistrarea interviului respectiv.

Pe de altă parte, se pare că, cel puțin în ultimele zile, rușii ridică nivelul de conflict prin folosirea mai intensă a rachetelor d croazieră, deocamdată la un nivel demonstrativ, dar cu efecte din ce în ce mai vizibile, așa cum demonstrează atacul recent asupra Odesei, posibil un semnal că acolo ar putea o acțiune mai largă care, așa cum preconizau diverse scenarii discutate de serviciile de informații occidentale, să vizeze preluarea controlului asupra zonei respective, până la Gurile Dunării. Lovitură logică în susținerea anunțului făcut de Putin că este posibil ca Rusia să renunțe la acordului care permitea transportul de grâne ucrainene pe Marea Neagră, ceea ce ar constitui o lovitură foarte importantă pentru Ucraina în condițiile interdicțiilor impuse de UE: „Ne gândim acum să ne retragem din acordul privind cerealele... Nu au fost respectate numeroase condiții care ar fi trebuit aplicate”.

Escaladare și în termenii unei propagande ofensive de război a Rusiei

Putin a ales, cel puțin de data asta, o amenințare mai sofistică, de disuasiune, prezentând imaginea unei Rusiei care nu dispune de armamentul de care are nevoie și, în consecință, este silită de situație să amplifice producția de armament convențional. Asta cu toate că a afirmat că armata ucraineană a înregistrat niște „pierderi catastrofale”, că „a pierdut aproximativ 25-30% din echipamentele furnizate de Occident”, adică, după rapoarte ruse, 169 de tancuri și peste 360 de vehicule blindate. Dar, a spus Putin ieri, armata sa duce lipsă de muniții, drone, avioane, echipament de comunicații și carburant: „În timpul operațiunii militare speciale, a devenit limpede că multe lucruri lipseau...muniții de înaltă precizie, echipament de comunicații, avioane, drone, etc... Avem ceva din aceste categorii dar, din păcate, nu avem în cantitățile necesare... În ultimul an, am mărit producția de 2,7 ori în cazul mai multor tipuri de arme și de 10 ori pentru cele mai solicitate”. Mesajul acesta vine după cel de vineri  când a afirmat că industria de apărare a Rusiei „îmbunătățesc intensiv producția de arme moderne”.

Limbaj de Război Rece, teribil de îngrijorător dat fiind că Emmanuel Macron, printre alții, vorbea despre intrarea țării sale în „economie de război”. Dar, pentru noi, ce poate fi relevant? Iată un semnal care vine din Ucraina, e foarte important deoarece vorbește tocmai despre vulnerabilitățile lor aeriene pe frontul de sud tocmai în contextul escaladării atacurilor cu rachete din Marea Neagră și din Caspica:

·