Cine pierde și cine câștigă de pe urma sancțiunilor impuse Rusiei?

0
0

În principiu, răspunsul logic ar trebui să fie absolut limpede, urmarea firească fiind o totală prăbușire economică a Rusiei, lipsită de piața europeană care fusese timp de mult timp o sursă constantă de venituri enorme.

Blog jpg

Aceasta este analiza experților Consiliului UE care se bazează pe datele furnizate atât de Statele Membre cât și pe cele oferite de colegii lor de la Banca Mondială, FMI și OCDE, rezultatul fiind afirmația foarte precisă: „Anul 2022 poate fi considerat unul prost pentru economia rusă”. Previziunea lor este o scădere a PIB-ului Rusiei cu un minimum de 2,3% și cu 4,5% în scenariul cel mai negativ.

Ok, numai că, în paralel, apar și alte seturi de date care arată că, în paralel cu deciziile din ce în ce mai ferme ale guvernelor de a impune sancțiunile pe care le cunoașteți foarte bine și cărora li se va adăuga foarte rapid setul 9, poate cel mai dure prin implicații politice, marile companii naționale sau multinaționale au propria sa logică existențială. Și iată rezultatele căci, conform statisticilor americane, Rusia ar fi ajuns să câștige acum mai mulți bani decât a făcut-o vreodată în istorie de pe urma exportului de combustibili fosili. Iată:

Blog1 jpg

Cum se poate? Simplu, chiar elementar de simplu: rușii au schimbat fenomenal de rapid structura căilor principale de export și au numit noii beneficiari, răspunzând foametei de energie a unor piețe uriașe, desigur nu toate la fel de bogate ca Europa, dar compensând prin număr și acorduri secundare strategice, spre exemplu prin livrarea pe sistem barter a unor materii prime strategice.

Blog2 png

Iar cei de la Bloomberg oferă un grafic care duce la aceeași concluzie:

Blog3 png

Care ar fi explicația?

Cu certitudine, piața europeană începe să se desprindă din ce în ce mai puternic de importurile energetice din Rusia și caută să-și găsească liniștea aprovizionărilor strategice din alte surse, începând cu piața americană. Dar, cum spuneam, Rusia a generat și ea o soluție pe baza unor scheme de „importuri paralele” și prin diversificarea transporturilor de hidrocarburi către noii consumatori din Asia și din alte zone ale lumii, în același timp oferind prețuri foarte atractive și ridicând propriile interdicții de export pentru o mare diversitate de produse industriale civile și, în unele cazuri, militare. La finele acestui ani, unele surse vorbesc deja despre faptul că economia rusească va putea beneficia de 16 miliarde dolari venit suplimentar. Aveți aici un raport absolut elocvent asupra acestor noi zone deschide de Rusia pentru exportul de urgență al hidrocarburilor către piețe devenite acum, pentru Kremlin, sursa de supraviețuire strategică: China, India, Turcia, Coreea de sud, Egipt, cu mențiunea interesantă că, spre exemplu, „cei de la Bruxelles nu au fost în stare să sancționeze companiile maritime grecești care transportă petrolul rusesc către clienții de peste tot din lume. În acest moment, navele grecești transportă peste 60% din exporturile pe cale maritimă din Rusia...”.

Vorbim în continuare despre sume enorme care alimentează lunar visteria Kremlinului. Este vorba despre 700 milioane $ pe zi (cifră menționată de președintele Zelensky în intervenția video sa la COP27) , iar CREA spune că, în octombrie, Rusia a beneficiat de venituri totale de 21 miliarde Euro. Iar acum, menționează colegii de la Kuweit Times citând studiul efectuat de organizația cu sediul în Finlanda ruta principală de export pentru petrolul rusesc care trebuie să ajungă în Europa a devenit Turcia.

O altă soluție rusească de criză? Sigur că da, numai că, în condițiile în care UE va interzice totale importurile directe de petrol din Rusia începând cu 5 decembrie, „varianta Turcia” ar putea să devină portița pe care multe companii europene să o folosească de acum înainte. O vor și face?

Cine știe, asta dacă se dovedește că foarte recentele previziuni ale IEA (Agenția internațională pentru energie) s-ar dovedi realiste: într-un document publicat pe 3 noiembrie, avertizau asupra faptului că UE ar putea să se confrunte cu un „gol” de 30 de miliarde metri cubi de gaz natural în perioada de vârf al verii următoare. În acest raport intitulat „Never too early to prepare for next winter: Europe’s gas balance for 2023-2024”   se arată că vor exista costuri din ce în ce mai ridicate în contextul în care se vede care este evoluția prețurilor dacă singura sursă majoră ar fi doar gazul lichefiat, transporturile maritime devenind din ce în ce mai puțin atractive pe termen lung pe distanțe lungi și fără structură adecvată în statele membre.

Soluția? O politică realmente comună la nivelul Statelor Membre UE în domeniul energiei. Politică realistă, cu soluții realiste și - dacă vreodată s-ar putea asta – aplicată egal de toate statele membre. Dacă nu, șefii de state și guverne se vor reuni în continuare și vor ține discursurile clasice despre unitatea europeană. Alături de ei, din ce în ce mai departe de ei, lumea pare să meargă înainte și, în spatele războiului, cineva face enorm de mulți bani. Nesperat de mulți bani.

În rest, vorba cuiva, să ne uităm cu atenție și îngrijorare la ce se petrece. Că altceva nu putem, nu știm dar nici n-am prea vrea să învățăm să facem.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite