Cine negociază pentru interesele românești în șantiere pentru reconstrucția Ucrainei?

Avem cifrele susținerii europene pentru Ucraina. N-am văzut reacțiile entuziaste din parte politicienilor români, evident mult prea preocupați de împărțirea vitală a cașcavalului. Dar pe noi toți, ceilalți, talpa nefericită a țării, ar trebui oare să ne intereseze asta.

FOTO Arhiva

Mai ales în contextul cifrelor dezastruoase comunicate oficial de institutul de statistică prezentând unde a ajuns performanța economică a actualei guvernări. Sunt sigur că moralmente ar fi fost un gest de normalitate, mai ales că nu trebuiau decât să repete datele prezentate ieri la Gdansk de către Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene în cadrul Conferinței de la Gdansk dedicate Ucrainei, acolo unde țara noastră a fost reprezentată de Președintele Dan.

Ce s-a spus cu această ocazie?

UE a dispus trimiterea imediată a unui sprijin financiar de 3,2 miliarde Euro din totalul asistenței macro-financiare în valoare totală de 90 miliarde Euro din cadrul pachetului. Ukraine Support Loan. Plus un pachet de 6 miliarde pentru a sprijini cumpărarea de drone și care va fi plătit în zilele următoare. În plus, așa cum se anunță în comunicatul oficial https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/de/ip_26_1465 Comisia a semnat acorduri pentru finanțarea cu 1,1 miliarde Euro pentru proiecte de reconstrucție în Ucraina. Avem acum aliniate toate piesele celui mai masiv plan de ajutor articulat pe mai multe zone financiare de sprijin și care își propune să acopere două treimi din nevoile Ucrainei.

Volumul total este de 90 miliarde Euro finanțat prin împrumuturi comune făcute de Statele Membre pe piețele internaționale de capital și este astfel structurat:

-30 miliard de ajutor economic și bugetar prin asistența macrofinanciară și Mecanismul pentru Ucraina https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/ukraine-facility/

- 60 miliarde Euro asistență militară axat pe susținerea industriei de apărare

Pe lângă asta, mai există așa numitul Cadru de investiții pentru Ucraina, cu ocazia Conferinței de la Gdansk fiind ratificate, cum spuneam, acorduri de peste 1,1 miliarde Euro pentru stimularea investițiilor publice și private absolut necesare în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

Fondul dispune actualmente de fonduri destinate:

-reconstrucției locale (478 milioane Euro) sub formă d subvenții și garanții pentru reconstrucția infrastructurilor municipale (locuințe sociale, spitale, servicii apă și canalizare).

- sectorului tehnologie și apărare (343 milioane Euro) pentru sectorul industriei private de apărare și tehnologiilor duale (sisteme anti-drone, robotică la sol)

- securitate energetică (100 milioane Euro) garanții pentru stabilizarea rețelei electrice și accelerarea tranziției verzi

Angajamentele globale ale UE în cadrul acestui Mecanism ajung acum la o valoare de 8,5 miliarde Euro, cu obiectivul de a ajunge la un plafon de 26 miliarde Euro în investiții combinate.

Mai există Fondul european far pentru reconstrucție. Un fond de acțiuni strategice https://www.facebook.com/reel/1384155827152522 la care participă UE, Polonia, Franța, Germania și Italia și este dotat cu un capital inițial se 220 miliarde Euro și are ca obiectiv să strângă de pe piețe 500 milioane de Euro până la finele acestui an și să atingă nivelul de 1 miliard Euro pentru a susține proiecte industriale de anvergură.

În fine, Banca Europeană de Investiții are un pachet suplimentar de susținere imediată în valoare de 470 milioane Eur. https://www.eib.org/en/press/all/2026-226-eib-group-steps-up-support-for-ukraine-with-over-eur470-million-for-housing-connectivity-and-private-sector-growth .Din acest pachet, 50 de milioane se vor adăuga unei subvenții europene egale în valoare destinată construirii de locuințe sociale în mai mult dintre orașele grav afectate de bombardamentele rusești. 96 milioane sunt destinați finanțării reparației drumurilor și podurilor dar și modernizării infrastructurilor frontaliere (așa numitele „coridoare de solidaritate”). În fine, încă 25 milioane Euro pentru reconstrucția rețelelor de distribuție a apei potabile.

Rămâne deschisă – dar sunt convins că nu pentru mult timp – chestiunea posibilei participări a companiilor românești la aceste mari șantiere care se deschid sau chiar au început să lucreze. Cine se ocupă de asta dacă ar fi cumva un subiect interesant pentru cineva?