Cercetător viticol dr. ing. Sergiu Ștefan Gorjan: „Soiul de struguri de masă Victoria, obținut la Drăgășani a devenit numărul unu în multe țări viticole de pe glob”

Dr. ing. Sergiu Ștefan Gorjan este cercetător științific la prima stațiune de cercetare viti-vinicolă înființată în România, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani (S.C.D.V.V.D).

Alături de alți profesioniști în viticultură, este și unul dintre autorii soiului de viță-de-vie obținut la Drăgășani, Crâmpoșie Aromată, brevetat în 2023, un soi despre care se estimează că va deveni de anvergură pe piața viticolă internațională.

Stațiunea Drăgășani (S.C.D.V.V.D) deține 12 adeverinţe de omologare a soiurilor de viță-de-vie şi selecţii clonale noi şi 2 brevete de invenţie. Aflați din acest interviu cu cercetător dr. ing. Sergiu Ștefan Gorjan cum continuă cercetarea viticolă să îmbunătățească calitatea viticulturii de la noi și din lume, într-un context sensibil, în care se contestă tot mai des rolul și relevanța instituțiilor de cercetare din România. 

Care este importanța istorică a Stațiunii din Drăgășani, pentru viticultura națională?

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani face parte din arealul Podgoriei Drăgășani, cea mai veche podgorie din România, denumită și „străbunica viticulturii”. A fost prima înființată în țară, fondată în anul 1936.

Dr. ing. Sergiu Ștefan Gorjan, alături de o colegă, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani (S.C.D.V.V.D)

Pentru limitarea dezastrului filoxerei (n.red. filoxera, Daktulosphaira vitifoliae, este o insectă care a cauzat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea o criză majoră în viticultură, distrugând plantațiile de viță-de-vie din Europa), în 1885 s-a înființat la nivel european Comisia Filoxerică. În România, Comisia se legiferează în 1891, iar misiunea acestui organism era producția vițelor altoite, rezistente la atacul filoxerei și reconstrucția viilor distruse, prin înființarea primelor pepiniere viticole.

Așa ia naștere Pepiniera Drăgășani, a cărei dată nu se știe precis, primele vițe fiind altoite în 1896 folosind port-altoi de la Pepiniera Călimănești.

Cele mai cunoscute și importante soiuri create la Drăgășani sunt soiurile pentru strugurii de masă Victoria și Azur, soiul fără semințe Călina, soiurile pentru vinuri albe Crâmpoșie Selecționată și Vilarom, iar pentru vinurile roșii cele mai importante sunt Negru de Drăgășani, Novac și Alutus.

Pentru a rezolva multiplele probleme pe care le ridica flagelul filoxerei din 1890, în privința refacerii plantațiilor, pentru a preveni plantarea unor soiuri necorespunzătoare, nobile sau cu hibrizi de proastă calitate, Ministerul Agriculturii și Domeniilor hotărăște înființarea, în 1936, a primei stațiuni viticole la Drăgășani și Odobești, cu misiunea de a reorganiza viticultura pe baze științifice.

Așadar, în 1940, prin contopire cu Pepiniera Drăgășani, noua instituție creată se va chema Stațiunea Experimentală de Viticultură și Oenologie Drăgășani. Va fi inaugurată la 14 septembrie 1943, iar cu prilejul inaugurării, marele profesor I. C. Teodorescu tipărește prima lucrare monografică, „Podgoria Drăgășani”, în care sunt jalonate direcțiile de acțiune pentru viitor.

Care erau, mai exact, aceste direcții și acțiuni pentru viitor?

Necesitatea delimitării zonelor viticole în Podgoria Drăgășani, necesitatea examinării metodologice a microelementelor și a tipurilor de sol pentru a folosi cele mai potrivite combinații dintre soiurile nobile și portaltoi și a tehnologiilor de cultură; necesitatea realizării unor vinuri standard care să corespundă comerțului internațional, integrând faima vechilor sortimente și stabilirea sortimentului optim de soiuri.

Un alt punct a fost aprofundarea studiilor genetice pentru crearea de noi soiuri care să răspundă exigențelor interne și internaționale.

Stațiunea Drăgășani continuă tradiția vechilor podgoreni și participă la concursuri naționale și internaționale de vinuri. S-au obținut numeroase premii, afate la Muzeul Viei și Vinului din Drăgășani, care dovedesc potențialul calitativ ridicat al vinurilor din Podgoria Drăgășani.

Stațiunea a contribuit semnificativ la cercetarea în viticultură. Care sunt cele mai importante inovații obținute aici?

Cele mai cunoscute și importante soiuri create la Drăgășani sunt soiurile pentru strugurii de masă Victoria și Azur, soiul fără semințe Călina, soiurile pentru vinuri albe Crâmpoșie Selecționată și Vilarom, iar pentru vinurile roșii cele mai importante sunt Negru de Drăgășani, Novac și Alutus.

S-au obținut și clone (n.red. clona este o variație specifică a unui soi, care a fost selectată pentru a îmbunătăți anumite trăsături) de certă valoare pentru viticultură și anume Tămâioasă Românească clon 104 Drăgășani, Sauvignion clon 62 Drăgășani, Cabernet Sauvignon Clon 7 Drăgășani și două soiuri de portaltoi Drăgășani M 70 și Drăgășani 57.

Statiunea Drăgășani este posesoare a 12 adevenințe de omologare a soiurilor și selecții clonale noi și a două brevete de invenții. Am numit mai devreme soiul Victoria omologat în 1978, realizat de doamna dr. ing.Victoria Lepădatu și domnul dr. ing. Gheorghe Condei.

Victoria este un soi de masă cu coacere timpurie, cu bobul mare de culoare albă, destinat producției strugurilor de masă.

Victoria este un soi de masă cu coacere timpurie, cu bobul mare de culoare albă, destinat producției strugurilor de masă.

Soiul Victoria, obținut la Drăgășani, a devenit soiul numărul unu în multe țări viticole de pe glob, cum ar fi Africa de Sud, Chile, Australia, Argentina, Spania, Italia, Grecia. Acest soi s-a răspândit foarte mult și în țara noastră, încât piețele sunt pline de acest soi deosebit de valoros.

Strugurii de masă Victoria, proveniți din soilul obținut la Drăgășani sunt adesea importați din alte țări viticole, pentru consumul românilor. 

Un alt soi se numește Azur, obținut tot de cercetătorii dr. ing. Victoria Lepădatu și dr. ing. Gheorghe Condei, prin hibridare sexuată între soiurile Coarnă Neagră și Cardinal. Este un soi pentru masă, omologat în anul 1984.

Soiul Călina, obținut din Braghină și Sultanină a fost omologat în anul 1985, autorul fiind ing. Mircea Mărculescu. Acest soi este destinat producției de stafide, dulcețuri, compoturi și pentru consum în stare proaspătă.

Cabernet Sauvignon Clon 7 Drăgășani, este un soi obținut prin selecția clonală din populația soiului Cabernet Sauvignon, omologat în anul 1976, destinat obținerii vinulor roșii de calitate.

În anul 2025, au fost omologate 3 clone de viță-de-vie, și anume Sauvignon 24 Drăgășani, Muscat Ottonel 436 Drăgășani, Cabernet Sauvignon 23 Drăgășani și soiul aromat Rusidava Alb.

Crâmpoșie Selecționată, soi omologat în anul 1972, destinat producerii de struguri pentru vinuri albe de consum curând, dar și pentru vinuri superioare în anii favorabili.

O altă clonă foarte importantă, creată la Stațiunea Drăgășani, este Tămâioasa Românească clon 104 Drăgășani, care a fost omologat în anul 1982.

O altă clonă valoroasă pentru viticultura României este Sauvignon clon 62 Drăgășani, soi pentru vinuri albe.

După anul 1985 s-au omologat și alte soiuri vinifere, cum ar fi Novac, Negru de Drăgășani, Alutus, Vilarom. Novac este un soi foarte bun pentru obținerea de vinuri roșii de înaltă calitate, rezultat prin încrucișarea soiului Negru Vârtos și Saperavi, omologat în anul 1987. Un alt soi, Negru de Drăgășani, a fost omologat în anul 1993.

În 2003 a fost omologat Alutus, un soi pentru vinuri roșii de calitate superioară. Un alt soi foarte important, aromat, se numește Vilarom. Soiul este destinat obținerii vinurilor albe, superioare, aromate, omologat în anul 2003. Drăgășani N70 este un soi de portaltoi cu grad ridicat de rezistență la boli și dăunători obținut la SCDVV Drăgășani, omologat în anul 2006.

Vinoteca Stațiunii are 3000 de sticle cu vinuri, cele mai vechi fiind de Sauvignon din anul 1960.

Cel mai recent, după 2 ani de testare, studii, observații și determinări la ISTIS București, a fost omologat și berevetat soiul Crâmpoșie Aromată (2023), un soi cu direcția de producție vinuri aromate de calitate. În anul 2025, au fost omologate 3 clone de viță-de-vie, și anume Sauvignon 24 Drăgășani, Muscat Ottonel 436 Drăgășani, Cabernet Sauvignon 23 Drăgășani și soiul aromat Rusidava Alb.

Care sunt obiectivele de pe suprafața Stațiunii pe care le putem considera de patrimoniu local, dar și național și care este povestea lor?

Stațiunea deține o colecție ampelografică ce face parte din patrimoniul viticol național, în componența căreia se găsesc aproximativ 300 de soiuri. Soiurile existente în această colecție sunt autohtone, unele chiar locale, cu adaptabilitate foarte bună la condițiile ecofedrologice ale podgoriei. Pe lângă soiurile de viță-de-vie cunoscute în Podgoria Drăgășani, în etapa prefiloxerică au fost cultivate și alte varietăți mai puțin cunoscute ca soiurile Berbecel, Slaviță, Românie, Teișur, soiuri ce au caracteristici de producție bune, dar mai ales rezistență  la boli și la condițiile climatice.

Vinoteca Stațiunii are 3000 de sticle cu vinuri, cele mai vechi fiind de Sauvignon din anul 1960.

De asemenea, biblioteca cuprinde peste 4000 de cărți de mare valoare, manuscrise și donații din partea profesorului I.C. Teodorescu și ale academicianului Gherasim Constantinescu.

Care sunt planurile pentru viitor și în ce fel contribuie Stațiunea la promovarea patrimoniului viticol din Drăgășani, pe plan național și internațional?

S.C.D.D.V. Drăgășani aparține în prezent de Academia de Științe Agricole și Silvice a României, are în folosință 148,41 de hectare teren, în 205 parcele, în care este cuprinsă și colecția ampelografică, poate cea mai valoroasă din țară, cu peste 300 de soiuri, în care se găsesc soiuri prefiloxerice, soiuri românești și străine, precum și creații noi. Colecția ampelografică a fost creată de-a lungul timpului cu eforturi inimaginabile de mari susținători ai viticulturii.

La Stațiunea Drăgășani se elaboreză și se avizează proiecte de vițare și de modernizare a plantațiilor viticole

Stațiunea de la Drăgășani a acordat și acordă atenția cuvenită afirmării pe plan național și internațional prin participarea la manifestări științifico-tehnice, participarea la concursul de struguri de masă și de vinuri, participarea la expozițiile de creativitate tehnico-științifică și vizite de documentare pe bază de reciprocitate.

Stațiunea urmărește promovarea soiurilor locale, autohtone, românești, pe piața viticolă națională și salvarea soiurilor de viță-de-vie aflate pe cale de dispariție, pentru a nu se pierde un fond genetic valoros.

Se va urmări producerea materialului de îmulțire viticol, din categoriile biologice bază și certificate din soiurile Victoria, Negru de Drăgășani, Novac, Alutus, Câmpoșie selecționată, Câmpoșie aromată, Vilarom, Cabernet Sauvignon clon 7 Drăgășani, Tămăioasă Românească clon 104 Drăgășani, Sauvignon clon 62 Drăgășani și altele.

La Stațiunea Drăgășani se elaboreză și se avizează proiecte de vițare și de modernizare a plantațiilor viticole, desfășurate în cadrul compartimentelor de proiectare a plantațiilor de viță-de-vie și avizare a proiectelor de înființare a plantațiilor viticole.

O contibuție importantă este suportul oferit pentru stagii de pregătire destinate studenților, masteranzilor și doctoranzilor, în vederea pregătirii lor profesionale.