Ce înţelege Emmanuel Macron prin „salt strategic”? Ţări NATO încep să-i dea dreptate!

Contextul geostrategic al acestei declaraţii este următorul.

„Glorioasa” armată rusă a reuşit să ocupe în doi ani de război doar 20% din teritoriul Ucrainei. Cu pierderi uriaşe. Peste 300.000 de militari ruşi, inclusiv ofiţeri superiori şi generali au pierit în lupte, şi cam jumătatea din echipamentele militare rusești au fost distruse în luptele cu Ucraina, care are  o armată şi resurse militare de trei ori mai mici comparativ cu ale Rusiei. Este drept, Ucraina a beneficiat de bani şi ajutoare militare foarte importante de la ţări din Europa şi America de Nord.

Posibilitatea ca Trump să ajungă preşedinte la Casa Albă ar trebui să accelereze încheierea războiului Rusia-Ucraina, pentru că Trump are cu totul alte convingeri despre cine trebuie să câştige acest război şi, eventual, să retragă America din NATO pentru ca ţările care vor protecţie americană să plătească „facturi” uriaşe emise de Trump. Trump vede lumea, democraţia, securitatea mondială ca o uriaşă afacere, de care el  şi America trebuie să profite.

N-ar fi exclus să câştige alegerile, pentru că mulţi americani se aşteaptă ca deviza „America first” să le aducă beneficii nemuncite.

Rusia ameninţă occidentul cu războiul nuclear. Mulţi comentatori militari spun că este o gogoriţă a ruşilor, pentru că nu doar Rusia are arme nucleare, ci şi multe ţări din NATO. Iar războiul nuclear înseamnă dispariţia umanităţii.

Supravegherea informativă de care beneficiază NATO, inclusiv prin sateliţii militari, este net superioară celei ruseşti, şi la cea mai mică intenţie de a utiliza arme nucleare Rusia poate fi anihilată militar de NATO, chiar şi nenuclear, prin distrugerea centrelor de comandă şi comunicaţii ale armatei Rusiei.

Ce a declarat Macron

Iniţial, cu ocazia întâlnirii de la Paris a reprezentanţilor unor ţări din NATO, Macron   a propus ca NATO să trimită trupe în Ucraina, pentru a realiza un „salt strategic” în războiul Rusia-Ucraina. N-a obţinut acordul participanţilor dintre care unii, Germania, America, Polonia  şi alţii, s-au dezis categoric de intenţiile lui Macron.

La acuzaţia că „l-a luat gura pe dinainte”, Macron a replicat: „Acestea sunt subiecte foarte serioase. Fiecare cuvânt pe care îl spun pe această temă este cântărit, gândit şi măsurat".

Între timp, „saltul strategic” al lui Macron prinde contur. Nu este vorba de trimiterea unor trupe NATO în Ucraina, ci de instructori, specialişti, tehnicieni, care să susţină efortul Ucrainei în războiul cu Rusia.

Într-o vizită la Praga, în contextul întâlnirii cu preşedintele ceh, Petr Pavel, Macron a declarat:

”Ne apropiem cu siguranţă de un moment al Europei noastre în care va fi potrivit să nu fim laşi”. ”Războiul a revenit pe teritoriul nostru, puteri devenite de neoprit sunt pe cale să extindă ameninţarea, să ne atace zilnic şi mai mult. Trebuie să ne ridicăm la înălţimea istoriei şi curajului pe care ea îl implică”.

Între timp Franța a mobilizat mai multe ţări europene în semnarea de acorduri care să asigure Ucrainei un număr însemnat de obuze, rachete, drone şi alte echipamente militare esenţiale în războiul de apărare dus de Ucraina. Acorduri cu atât mai necesare cu cât ajutorul american de 60 de miliarde de dolari, pe care America l-a promis Ucrainei, este blocat în Camera Reprezentanţilor din Congresul american de către susţinătorii lui Trump.

S-au schimbat şi opţiunile unor state NATO

Preşedintele ceh, Petr Pavel, cere extinderea formelor de ajutor pentru Ucraina, inclusiv posibila prezență a trupelor. Nu este vorba despre trimiterea de unități de luptă, ci despre forme de asistență și „interacțiune non-combat”. „Sunt în favoarea găsirii de noi căi, inclusiv continuarea discuției despre o posibilă prezență în Ucraina”, a spus președintele ceh. „Să nu ne limităm acolo unde nu este necesar”.

Potrivit președintelui ceh, trimiterea de trupe NATO nu încalcă regulile internaționale.

„Ucraina, în ciuda atacului, este încă o țară suverană, şi  posibila misiune de antrenament nu este o încălcare a niciunei reguli internaționale”. Totul depinde de Ucraina, ce fel de ajutor solicită organizaţiei NATO.

Și alte  țări sunt pregătite să ia în considerare o astfel de posibilitate, de exemplu, Lituania, Letonia și Estonia.

Canada, care este și membră a NATO, susține şi ea că e pregătită să trimită trupe în Ucraina, dar doar să antreneze apărători ucraineni pe teritoriul departe de front.

Este o schimbare semnificativă de poziţie a ţărilor citate, membre NATO.

Este drept că dacă Rusia reuşeşte să atace cu rachete astfel de centre de instrucţie, şi să omoare militari din ţările NATO, confictul Rusia-NATO poate escalada până la niveluri nebănuite şi neştiute.

Cert este că Emmanuel Macron înţelege prin „saltul strategic” un alt nivel de implicare a NATO în războiul Rusia-Ucraina, prin trimiterea unor trupe non-combat în Ucraina. Ce va urma depinde de reacţia Rusiei şi înţelegerea eșalonului de conducere din Rusia că nu are cum să câştige un război împotriva întregii lumi libere şi civilizate.