Ce efecte are demisia președintelui?
0Discursul în care Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia a fost scurt, în stilul caracteristic, dar cuprinzător. România nu putea continua cu o procedură de suspendare a președintelui în Parlament, din moment ce avem alegeri prezidențiale la începutul lunii mai. Dacă s-ar fi votat suspendarea, am fi avut, în 30 de zile, un referendum pentru demiterea președintelui care oricum își încheia mandatul, culmea ridicolului.
Dar aici s-a ajuns, şi responsabilitatea președintelui pentru situația actuală este mare. Va fi timp pentru discutarea erorilor pe care le-a făcut Klaus Iohannis, mai ales în al doilea mandat, totul începând cu impunerea la guvernare a coaliţiei PSD-PNL şi cu transformarea PNL într-un teatru de păpuși, total aservit intereselor prezidențiale.
Însă mai important acum este ce va urma. Demisia unui președinte este fără precedent în România. Unii o aplaudă, alții, între care fostul președinte Traian Băsescu, o privesc ca pe o părăsire a postului. Demisia este demisie şi nu poate fi cenzurată. Peisajul politic se modifică, este un nou moment de inflexiune, într-un timp foarte scurt.
La Cotroceni, începând din 12 februarie, va veni Ilie Bolojan. Prestaţia lui în noua funcţie va fi hotărâtoare pentru ceea ce va urma. Iată, de la președinția Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan ajunge președinte interimar al României. Dacă el va aduce un suflu nou, cel puţin în comunicarea cu cetățenii, atunci schimbarea de la vârful statului ar putea funcționa ca o supapă politică pentru diminuarea tensiunilor din societate. Ilie Bolojan poate aduce mai multă încredere în persoana celui care exercită funcția prezidențială, după prăbușirea acestei încrederi în urma deciziei lui Klaus Iohannis de a rămâne în prelungirea de mandat oferită de Curtea Constituțională.
Demisia lui Iohannis este benefică pentru candidatul Coaliției la alegerile din mai. Dispar o ţintă şi un motiv de nemulțumire în societate. Dar reprezintă şi un stimulent pentru polul suveranist-naţionalist, încurajat de acest act pe care îl consideră o victorie.
Deşi prea devreme pentru a vorbi despre noi candidaţi sau prea târziu, nu se știe ce se va întâmpla în Coaliţie. Unii îl văd pe Ilie Bolojan drept un candidat mai puternic decât Crin Antonescu. Sondajele din următoarele săptămâni vor fi decisive. Important este şi cine va veni în locul lui Ilie Bolojan la şefia PNL.
Pentru că vor fi foarte multe lucruri de negociat zilele următoare. De pildă, situaţia din USR şi candidatura Elenei Lasconi şi cea a lui Nicuşor Dan. Chiar dacă este o chestiune care îi priveşte pe cei doi şi USR, PNL este şi el puternic interesat de soarta voturilor care vin de la acest segment electoral.
La rândul lui, PSD este supus unei presiuni interne şi unei presiuni externe. Victor Ponta se pregătește să atragă electoratul mai naționalist din PSD, în timp ce Marcel Ciolacu va deveni o țintă a nemulțumirilor, după plecarea lui Klaus Iohannis.
De partea cealaltă, polul naţionalist-suveranist nu este un pol şi nici măcar un bloc pentru că şi în această zonă există disensiuni şi dorinţe de preluare a poziţiei lui Călin Georgescu, dacă acesta nu va avea permisiunea să candideze.
Demisia lui Klaus Iohannis deblochează o situaţie din care nu se putea ieşi altfel, iar prestaţia noilor actori, în special a lui Ilie Bolojan, ca preşedinte interimar, va fi determinantă pentru starea de spirit de dinaintea alegerilor din mai.
Se încarcă comentariile...
