Cât (mai) beau românii? Producția, consumul și prețurile la băuturile alcoolice

Perioada sărbătorilor de iarnă, încadrată de două sărbători creștine, cea a Sf. Nicolae (6 decembrie) și soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul (7 ianuarie), reprezintă prilej de reuniuni familiale și/sau cu prietenii în jurul unor mese îmbelșugate, stropite cu băuturi de tot felul (alcoolice sau răcoritoare), după preferințele și buzunarul fiecăruia.

FOTO Shutterstock

Spre finalul anului 2022, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat lucrarea „Consumul de băuturi în anul 2021” din care aflăm date interesante privind producția și consumul de băuturi în România în anul 2021 comparativ cu anul 2020. În articolul de față, voi utiliza date din lucrarea anterior menționată, INS – indicii prețurilor de consum, Eurostat, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Lucrarea statistică „Consumul de băuturi” prezintă date statistice privind consumul de băuturi alcoolice (bere, vin, distilate) și consumul de băuturi nealcoolice. Datele pe care se fundamentează această lucrare provin din cercetarea statistică PRODROM –pentru datele privind producţia fizică industrială şi stocurile în întreprinderile industriale, iar pentru comerţul internaţional cu bunuri date din declaraţiile statistice INTRASTAT, declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), date privind populaţia rezidentă a fiecărui an pentru calcularea consumului pe cap de locuitor.

În anul 2021, în medie, un cetățean din România a consumat 88 litri de bere, 24 litri de vin și 6 litri de distilate (țuică, rachiuri, coniacuri, votcă, rom etc.). Potrivit INS, în anul 2021, comparativ cu anul 2020, consumul mediu de băuturi, pe locuitor, a crescut la toate băuturile alcoolice: consumul mediu de bere per capita a crescut cu 0,3 litri, consumul mediu de vinuri per capita a crescut cu 2,6 litri, iar consumul mediu de distilate (în echivalent alcool 40%) per capita a crescut cu 1,8 litri. Per total băuturi alcoolice, consumul mediu pe locuitor a înregistrat o creștere cu 12,7% (+26,4 litri), faţă de anul 2020. În valori relative, pe grupe de băuturi alcoolice, s-au înregistrat următoarele date: consumul de bere per capita a crescut ușor, doar cu 0,3%, consumul de vin cu 12,3%, iar consumul de distilate (băuturi cu o concentrație de acool de 40%) a crescut cu 40%.

Resursele totale de bere au fost mai mici cu 107,3 mii hl, faţă de anul precedent, fiind asigurate în proporţie de 93,0% din producţia anului 2021, 3,9% din importuri și 3,1 din stocul inițial. La vinuri, resursele totale au crescut, faţă de anul precedent, cu 658,1 mii hl. Creșterea resurselor de vinuri este explicată de specialiștii INS prin creșterea producției cu 11,5% (+467,8 mii hl), în anul 2021, comparativ cu anul precedent. Resursele de vinuri sunt compuse din 57,9% producție internă, 34,6% din stocul inițial, iar restul de 7,5% din importuri. La băuturile distilate, în anul 2021, resursele au fost mai mari cu 24,6 mii hl alcool 100%, comparativ cu anul precedent. Structura resurselor de băuturi distilate a fost format în proporție de 62,2% din producția internă, 29,3% din importuri și 8,5% a fost contribuția stocului inițial.

Ultimele date furnizate de INS privind evoluția indicilor prețurilor de consum (IPC) arată că rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 este 16,4%. Din tabelul explicativ atașat comunicatului de presă din 13 ianuarie 2023, aflăm că prețurile la băuturile alcoolice au crescut cu 10,81% în decembrie 2022, față de luna similară a anului 2021. Pe categorii de băuturi alcoolice, evoluția prețurilor este detaliată în tabelul următor

Sursa: INS, Comunicatul nr. 13 din 13.01.2023 privind inflația și evoluția prețurilor de consum

Observăm că prețurile la băuturile alcoolice au avut o creștere ceva mai temperată în raport cu totalul mărfurilor (bunurilor) alimentare, unde creșterea este de 22,05% în decembrie 2022, comparativ cu decembrie 2011. Conform Eurostat, cele mai mici prețuri la băuturile alcoolice din UE se înregistrează în Ungaria, după cum arată figura următoare, dar și în România sunt destul de „încurajatoare” pentru prietenii lui Bachus.

Ar fi interesată o analiză statistică în care variabila dependentă (care trebuie explicată) este „consumul de băuturi alcoolice pe persoană” și variabilele independente (explicative) să fie „prețurile de consum pentru băuturile aloolice”, „produsul intern brut pe cap de locuitor”, „ponderea absolvenților de studii superioare în populația totală”, „ponderea populației ocupate în totalul resurselor de muncă”, „rata șomajului”, „rata sărăciei relative”, „salariul mediu pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare” și altele pentru a avea o perspectivă e  xploratorie asupra consumului de băuturi alcoolice în UE-27.

Datele Eurostat arată că, dintre statele membre ale UE, ponderea cheltuielilor totale de consum pentru băuturi alcoolice a fost cea mai mare în trei state baltice: Letonia (4,8%), Estonia (4,7%) și Lituania (3,7%). În schimb, cifra a fost sub 1% în Grecia și Italia (fiecare 0,9%).

În perioada 2009-2019, mai arată Eurostat, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru alcool a scăzut în 13 state membre ale UE. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Lituania (de la 5,5% din cheltuielile totale ale gospodăriilor în 2009 la 3,7% în 2019, -1,8 puncte procentuale (pp)), urmată de Letonia (-1,5 pp), Bulgaria (-1,3 pp) și Estonia ( -1,1 pp). În schimb, cheltuielile gospodăriilor cu alcool au crescut în șapte state membre ale UE, cu cele mai mari creșteri înregistrate în România (de la 2,1% din cheltuielile totale ale gospodăriilor în 2009 la 2,6% în 2019, +0,5 pp) și Portugalia (de la 1,1% din cheltuielile totale ale gospodăriilor). în 2009 la 1,4% în 2019, +0,3 pp). În șase state membre ale UE - Danemarca, Germania, Franța, Italia, Țările de Jos și Slovenia - această pondere a rămas stabilă.

Cum interpretăm aceste date? Dintr-o perspectivă strict economică, creșterea consumului (inclusiv de băuturi alcoolice, mai ales din producție internă), stimulează producția întreprinderilor industriale și cea a producătorilor agricoli. Dacă privim datele prin lupa experților în sănătate publică, creșterea consumului mediu pe cap de locuitor cu 12,7% (+26,4 litri) va avea consecințe asupra stării de sănătate a cetățenilor, ceea ce presupune cheltuieli individuale și publice mai mari pentru tratarea afecțiunilor medicale generate de consumul exesiv de băuturi alcoolice. Consumul de alcool are un impact direct asupra morbidității și mortalitării populației. În spațiul public sunt discuții cu privire la faptul că serviciile medicale pentru tratarea dependenței de băuturi alcoolice (adicția de alcool, alcoolismul cronic, intervențiile de urgență pentru dezalcoolizare, cirozele hepatice) ar trebui tratate contr-cost, nu prin fonduri decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

În  UE există diferențe substanțiale în ceea ce privește volumul și modelele de consum în special în funcție de gen, bărbații fiind de 3 ori mai mari consumatori de alcool, dar și în funcție de vârstă, deoarece consumul zilnic crește odată cu vârsta și atinge valori de 15 % la populația peste 65 de ani.

Conform ultimului Raport al OMS (2018) citat într-un raport elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică, consumul de alcool în România raportat la efectivul populației în vârstă de 15 ani și peste (consumatoare și neconsumatoare de alcool) a fost de 12,6 litri/capita (în anul 2016). Consumul de alcool raportat exclusiv la populația băutoare a fost de 26,6 litri la bărbați și 9 litri la femei. Aproape 70% din populația în vârstă de 15 ani și peste a consumat alcool  în ultimele 12 luni (80% din bărbați și  54,5% din femei). Doar 6,5% din bărbați și 19% din femei nu au fost abstinenți pe toată durata vieții. Mai puțin de unul din 10 foști băutori renunță la alcool.

În fața comunității/ societății confruntate cu problema creșterii consumului de băuturi alcoolice, nici sociologii, psihologii sau asistenții sociali nu privesc cu ochi îngăduitori acest fenomen, cunoscându-se bine relația dintre consumul frecvent și în cantități mari de băuturi alcoolice și degradarea calității vieții (individului, de familie, comunitară). În România este alarmantă mai ales creșterea consumului de băuturi distilate, așa-numitele „tării” cu 40% în anul 2021, comparativ cu anul precedent. Cosumul de alcool provenit din băuturi distilate se elimină cel mai greu din organism și produce cele mai mari drame individuale sau colective, de la accidente rutiere, violență în familie, până la crime abominabile.