Care este status-ul pieselor de schimb umane (pentru cei care au nevoie de transplant)

Mai devreme sau mai târziu, toți oamenii începem să ne stricăm. Să avem nevoie de reparații, de piese de schimb noi.

Din fericire, natura ne-a dotat cu tot felul de mecanisme prin care să rezistăm suficient de mult „nestricați”, și chiar să ne reparăm propriile corpuri. Aceste mecanisme (gen sirtuine, cifre de control, celule stem, factor Yamanaka, mindset etc.) ne ajută foarte mult.

Dar, mai devreme sau mai târziu, tehnologia actuală (și vârsta) își arată limitele. Începem să scârțâim. Începem să îmbătrânim. Unele piese necesită reparații și chiar înlocuire.Și dacă unele piese sunt vitale pentru mașinărie, precum un cord, un ficat, un rinichi, atunci importanța schimbării lor cu unele funcționale, second-hand sau nu, e cu atât mai mare.

În acest moment, singura șansă la viață pentru mii de oameni din această țară (și milioane la nivel global) o reprezintă transplantul de organe de la donatori în viață sau în moarte cerebrală.

Dar avem o problemă.

Numărul de transplanturi care se efectuează în România este efectiv penibil de mic și este în scădere. În 2024 au fost 73 de donatori în moarte cerebrală.

De ce?

Lipsa de interes din partea autorităților. Lipsa de educație din partea populației. Lipsa de empatie. Lipsa de dragoste creștinească față de aproapele tău.

Ce soluții sunt la orizont pentru cei care au nevoie de transplant renal și nu pot să primească un rinichi altfel?

În toată lumea există echipe care concurează pentru a găsi soluții la aceste probleme uriase.

1. Xenotransplantul – adică transplant de la porci modificați genetic cu 60+ de gene umane, care să suplinească lipsa de donatori umania. Sunt 2 companii concurente din SUA, care produc rinichi de porc pentru xenotransplant: United Therapeutics și eGenesys. Pe 25 noiembrie 2024 s-a făcut cel mai eficient transplant renal care încă funcționează foarte bine. Aproape 3 luni de funcționare! Towana Looney, o doamnă de 53 de ani din Alabama, a primit un rinichi produs de United Therapeutics. Companiile care produc rinichi artificiali de porc, modificați genetic, una dintre ele tocmai a primit 191 milioane de USD finanțare (runda 4). Bănuiesc că investitorii respectivi nu ar fi băgat atât de mulți bani dacă nu ar fi știut ceva relativ sigur.FDA-ul tocmai a aprobat testarea pentru mai multe tranșe de pacienți.  United Therapeutics a primit OK-ul de la FDA pentru încă o tranșă de 6 pacienți cu insuficiență renală, cu potențiala extindere la 50  eGenesys a primit OK-ul pentru o tranșă de 3 pacienți cu insuficiență renală încă din decembrie 2024.
2. Rinichi artificial mecanic. Sunt mai multe încercări, dar niciuna suficient de avansată. Vezi kidnex.com
3. Organoide - Micro-rinichi de tip balenă. Creșterea rinichilor de la zero cu propriul tău ADN este varianta ideală (ca să nu mai trebuiască să iei medicamente imuno-supresoare, care vin la pachet cu alte probleme). Dar rinichii sunt țesuturi complexe și mari, dificil de realizat. Cele mai bune estimări au fost crearea de micro-organe (utilizate în prezent pentru testarea medicamentelor) și conectarea lor în ciorchine, așa cum sunt rinichii de balenă.
4. Refacerea rinichilor prin tehnologii biomoleculare de re-întinerire a lor. Aici, cercetători precum David Sinclair ne dau speranțe privind refacerea propriilor organe degradate în timp la nivelul din tinerețe, folosind tehnologii bio-moleculare. Cine e David Sinclair? Șeful departamentului de genetică de la Harvard. Vă recomand să urmăriți ce publică acest om, inclusiv https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7752134/
5. Refacerea rinichilor prin tehnologii cu celule stem – companii, precum Celularity, investighează utilizarea unui schelet de organ care să fie populat cu celule stem specifice, astfel încât să să se transforme în organe noi, funcționale.

Toate sunt soluții care nu sunt disponibile încă în România.

Pentru unele vor mai trece ani buni.

Dar, tehnologiile actuale evoluează accelerat, ajungând la un punct de intersecție. Lifespan escape velocity, cum zicea Ray Kurtzweil.

Și atunci, cei care au nevoie de organe de schimb la un moment dat (adică, aproape noi toți) își vor putea prelungi viața.

Vor putea renunța la durere continuă.

Vor avea o nouă rază de speranță.

Există momente în viață în care suferința pare de neîndurat. Când un accident nemilos smulge dintre noi pe cineva drag, durerea lasă în urmă un gol imens, o întrebare fără răspuns, un vis frânt. Însă, dincolo de lacrimi, dincolo de neputința medicinei de a opri ireversibilul, există o lumină. O șansă ca viața să continue, să rodească acolo unde părea că totul s-a sfârșit.

Din fericire, acolo unde natura nu ne mai poate ajuta, ACUM solidaritatea umană compensează. Oameni ca tine și ca mine aleg să transforme tragedia în speranță. Aleg să lase iubirea să învingă durerea. Aleg să spună „DA” atunci când un medic întreabă dacă organele celui drag pot salva alte vieți.

Donatori, creștini adevărați, oameni care iubesc și respectă viața, devin, prin acest gest, misionari ai binelui, lăsând o moștenire mai presus de moarte. O inimă care continuă să bată într-un copil care avea nevoie de un transplant. O pereche de ochi care redă lumina unei tinere care și-a pierdut vederea. Un ficat care oferă o nouă șansă unui tată ce își crește copiii.

Pentru cei care primesc aceste daruri neprețuite, donatorii nu sunt pierduți. Ei trăiesc. În fiecare bătaie de inimă, în fiecare respirație, în fiecare îmbrățișare oferită celor dragi.

Adevărata nemurire nu este în trup, ci în faptele bune pe care le lăsăm în urmă. Și ce poate fi mai măreț decât să oferi viață, chiar și atunci când destinul pare să fi decis altfel?

Dacă, Doamne ferește, ai fi tu cel care are nevoie de un organ, ai vrea ca cineva să spună „DA” pentru tine? Dacă da, atunci poate că și tu poți fi acel „cineva” pentru altul.

Salvează vieți. Donează viață.