
Cannes-ul merge mai departe
0Și e racord cu tot ce se întâmplă în lume. Pe primul loc la alegerile Revistei Screen e filmul lui Losnitza (prezent în miez de noapte la Magelan, un portughez, în genul lui Apocalypto): „Doi procurori” (coproducție cu România, colosalul Oleg Mutu D.O.P.), ca să nu uităm cum a fost în anii 30, în cea mai neagră perioadă stalinistă, care la noi a ajuns prin anii 50.

Ca și documentarul despre Orwell, de înghețat sângele în vine, mai ales în ajun de 18 mai, care între timp s-au sfârșit cu un happy ending. În anii 60, când greu aflam de noul val francez, genialul și generosul Richard Linklater (care a câștigat cu „Blue Moon” un urs de interpretare la Berlinală, tot anul acesta, și care a fost cândva la București cu Ethan Hawke și ne-a ajutat să strângem fonduri în scopuri nobile, cu Leslie, mama actorului, care a petrecut ceva vreme la noi, și a lăsat amintiri de neuitat), ei bine regizorul a recreat o epocă din care nu lipsesc Jean-Luc Godard, Truffaut, Agnes Varda și Demy, dar mai ales Belmondo și Jean Seberg, și cum s-a turnat „A bout de souffle”, un titlul cult, abordat cu umor de calitate și pe care de-abia aștept să-l revăd, poate într-o reprogramare la Cinematecă și nu doar pe DVD, ci cu public.
Lecția de muzică a însemnat întîlnirea cu oscarizatul Desplat (a cărui fiică a prins o apariție la Wes Anderson și noul său film stil tot Budapest Hotel) și Guiliermo del Toro. S-a cântat la pian și a fost un master class de neuitat despre compozițiile de cinema, care înnobilează și dau o aură producțiilor.
Și niște precizări pentru „Tortul președintelui” venit din Irak, filmat magistral de Tudor Vladimir Panduru (RMN, Metronom) deja de bun augur pentru Croazetă, când e pe generic, unde ar trebui un premiu nu doar pentru cei doi copii, ci și pentru un cocoș, un coq d'or, și nu doar pentru căței. Și a fost selecționat la La quinzaine des cineastes, că nu-i mai zice a realizatorilor/ regizorilor, ca să fie neutru.
Și o constatare, frunza de palmier mult visată, seamănă mai nou cu o aripă de înger. Ocrotitor, aș zice pentru cea de-a 7- artă la 130 de ani, din care n-a lipsit extraordinarul Pagnol al lui Chomet. Voi reveni la animație.
De la Cannes, Irina-Margareta Nistor