Când monstruozitățile pot deschide porțile pentru o nouă legislație internațională

Greșit s-a crezut că legislațiile internaționale privind crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității, cele mai multe create pentru a fi inițial folosit în spețele cu totul noi judecate de tribunalele de la Nurnberg și Tokyo aveau să fie exhaustive.

Asta era o gândire optimistă, total neconformă cu capacitatea umană de a genera noi și noi forme de război și de genera noutăți absolute în producerea de teribile distrugeri și suferințe prin care oamenii să-și pedepsească semenii și săi condamne la mizerie, privațiuni, înjosire morală și fizică.

Oare prin ce blestem, în cazul apariției unor momente tensionate, oamenii civilizați și dornici de o viață mereu mai bună și prosperă pentru ei și copiii lor, se transformă, cvasi-instantaneu, în armate de cizme cu pușcă, după cum sună remarca teribilă a lui Eric Maria Remarque? Nu există un răspuns, drept care istoria lumii înregistrează asemenea episoade cu o repetitivitate devenită mecanism predictibil. Dar ceea este mereu nou, însoțind evoluția  ascendentă a violenței, este sistemul legislativ deja în pregătire pentru ca, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, să răspundă cât mai precis schimbărilor și inovațiilor apărute în arta nobilă pusă la dispoziția generalilor pentru a putea distruge cu cât mai mare precizie adversarul.

Noutățile sunt atroce și extrem de inteligent proiectate. Au fost concepute pentru a atinge populația civilă rămânând în același timp în afara cadrelor anterior stabilite de convențiile de la Geneva, cu adăugirile esențiale aduse de practica juridică instalată după Nurnberg și Tokyo, cadru mai apoi completat de deciziile luate de Tribunalele speciale pentru crime de război și de Tribunalul internațional de la Haga. Foarte dificil, aproape imposibil. Dar, iată, ceva nou este pe cale să apară și semnalul este deosebit de puternic acum și, din motive evidente, s-ar putea să se extindă la întreg continentul european dacă iarna ce urmează  va obliga mai multe țări să apele la măsurile dure prevăzute în scenariile de avarie.

În acest context, un mesaj difuzat de Mihail Podoliak, consilier al președintelui ucrainean, deschide perspective extrem de interesante și arată cum poate evolua în viitorul apropiat seria de acuzații deja extrem de grave împotriva Federației Ruse și la liderilor săi acuzate acum, pe probe evidente cunoscute și resimțite nu numai în Ucraina, de „genocid energetic”.

Dacă la toate acuzațiile de până acum anchetate de echipele de procurori ale Tribunalului penal internațional se va adăuga și această acuzație, atunci la ea, în pregătirea finală a actului de acuzare se pot adăuga probe prezentate de foarte multe state ale căror populații au avut deja de suferit în mod direct, continuu și la scară mare, urmările deciziilor luate de conducerea politică și militară de la Kremlin.  În cazul politicienilor, lucrurile sunt cum nu se poate mai clare și vina este enormă, pe măsura consecințelor. Ierarhia militară poartă aceeași responsabilitate chiar dacă, cum s-a întâmplat la Nurnberg, va fi folosită eterna scuză „am urmat ordinele”, redeschizând seria discuțiilor despre „armata care este obligată să urmeze orbește ordinele”, lipsită fiind atât de creier cât și de voință.

Insuficient.

Suntem martorii deschiderii unui capitol nou în materie de conducerea războiului, generator de suferințe uriașe și tensiuni pe care le simțim și noi, posibil de judecat pe măsură, la momentul potrivit, de către întreaga comunitate internațională, instituind o nouă zonă de acuzații în categoria de acum extrem de largă a „cimelor împotriva umanității”. Politic vorbind, este o premieră.

Complet nedorită, absolut teribilă prin consecințe, dar aceste lucruri nu pot fi lăsate nepedepsite deoarece, cu siguranță, tehnica asta a înfometării ca presiune pusă asupra societăților democratice început deja să producă efecte. Strada se revoltă, oamenii au din ce în ce mai puțină răbdare cu scuzele liderilor. Pe asta mizează Putin, așteptând răgazul pe care i l-ar putea oferi o iarnă friguroasă și care să pună la grea încercare funcționarea economiilor europene.

„Genocidul energetic” va fi oare lăsat să intre în funcțiune ca armă împotriva întregii Europe, continuând, la scară ofensivă și generalizată, vechiul șantaj energetic pe care nimeni n-a vrut să-l bage în seamă de dragul câștigurilor uriașe, la cote incredibile, înregistrate de unele societăți naționale și multinaționale care au exploatat golurile din legislația de protecție din Europa?