Bugetari, vi se pregăteşte ceva! Ciolacu şi Boloș vorbesc pe ocolite, să nu piardă voturile bugetarilor

Dezastrul din sistemul bugetar se regăseşte în declaraţiile liderilor, deşi pe ocolite şi printre rânduri. De aceea încercăm să vedem ce este de înţeles din declaraţiile premierului Ciolacu şi ale ministrului Boloș.

Boloș și Ciolacu, în timpul unor declarații Foto arhiva

Premierul Ciolacu este mai direct

”România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar” spune Marcel Ciolacu.

”Marea mea problemă este că avem foarte mulţi ordonatori de credite principali şi terţiari, şi acolo, prin aceste restructurări, încep să dispară. Am avut 16.000, cred că cei mai mulţi din toată Europa, dacă nu din lume. (..) Toată această şmecherile în sistemul bugetar începe încet, încet să se dezumfle”.

Problema este că premierul nu ne spune cu câţi ordonatori de credite s-a „dezumflat” sistemul bugetar. Altfel nu este credibil, bagă minciuni să păcălească votanţii.

”Toată lumea aşteaptă această reformă de 30 de ani, trebuie şi o reformă administrativă. Nu făcute pauşal, în funcţie de câţi locuitori, făcute strategic, pe listă. S-a pierdut acel timp când trebuiau făcute, cum a făcut Polonia”, spune Ciolacu.

Cu alte cuvinte, dacă câştigă alegerile, alianţa PSD-PNL va trece la reforma administrativă şi a sistemului bugetar. Vor desfiinţa ordonatori de credite, astfel că din cei 16.000 actuali să rămână... câţi? Ciolacu nu ne spune. Poate nici nu ştie.

Până în prezent, actele normative emise de guvernul Ciolacu, „trenuleţ” sau nu, n-au avut efectul scontat, dacă la 31 martie avem un deficit de 2,5%, ceea ce duce la un deficit anual de 10%!

Şi din reorganizarea ministerelor nu s-a făcut mai nimic. Ministerul Agriculturii are în continuare 111 instituţii subordonate, printre care Direcţia Agricolă a municipiului Bucureşti, refugii de funcţii pentru clientela de partid. Pentru că agricultura este în totalitate privatizată, ce sa facă 111 instituţii? Să dea sfaturi la fermieri? Nu cred că au nevoie de sfaturi. Iar demonstraţiile fermierilor de acum câteva săptămâni arată că n-au făcut nici ce puteau face. Dar cine să înţeleagă, Ciolacu? Nu înţelege mai nimic din mersul economiei! El este expert în covrigi, nu în macroeconomie.

Ce spune ministrul de Finanţe Marcel Boloș

Fiind liberal, este mai direct când vorbeşte de problemele economice ale României.

Deşi mai toţi şefii se feresc să discute deficitul bugetar, care va bloca fondurile europene şi va face ca investitorii să reflecteze dacă mai împrumută România, problema deficitului bugetar este adevărata problemă ce trebuie discutată la nivelul societăţii.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat vineri seară, la emisiunea „LIVE”, de la Digi24,  că România are prea mulți bugetari, însă că sunt sectoare de servicii publice „în care nu te poți juca”. Ministrul a adăugat că legea salarizării unice ar trebui să rezolve și problemă de sustenabilitate a cheltuielilor de acest fel,  „Vom merge pe această politică de stabilizare a componenţei de cheltuială publică, care e însemnată. Vorbesc de componența de salarii și de politică socială. Este anul în care am avut în buget peste 200 de miliarde de lei alocat pe asistența socială. Toată lumea critică că avem un număr de salariați destul de ridicat, dar sunt sectoare de servicii publice în care nu te poți juca. La nivelul României, dacă privim ca procent al cheltuielilor de personal în total cheltuieli suntem pe locul patru la nivelul UE și aici cred că problema care se pune e ce livrăm cu acest număr de personal bugetar din perspectiva calității serviciilor publice. Tocmai ce avem o lege a salarizării unice la care, prin PNRR, avem angajamentul de a o duce la bun sfârșit și această lege ar trebui să rezolve și problema de sustenabilitate a cheltuielilor de acest fel”.

Ministrul Boloș greşeşte grav când susţine că legea salarizării va rezolva problema sustenabilităţii cheltuielilor bugetare. Greşeşte, sau încearcă să arunce pisica în ograda altora.

Legea salarizării stabileşte pentru fiecare domeniu de activitate un salariu minim, apoi procente de creştere a acestui salariu minim pentru funcţii  mai importante sau obişnuite. Echilibrul macrobugetar, numărul de ordonatori de credite, alocările bugetare pentru aceşti ordonatori, câţi funcţionari rămân în primării funcţie de numărul de locuitori deserviţi, toate aceste şi multe altele sunt stabilite prin legea Bugetului de stat, emisă de ministerul Finanţelor Publice. Adică de viitoarea guvernare, care va alcătui şi bugetul pe 2025, în conformitate cu prevedrile din contractul PNRR. Bugetul pentru 2024 a fost construit pe o creştere a salariilor bugetarilor de 11%, în realitate, doar în primele două luni creşterea a fost de 21%. Ce se va întâmpla până la sfârşitul anului, Dumnezeu cu mila!

Cererea de plată din PNRR cu numărul 4, ca şi cea cea cu numărul 3, are condiţie esenţială sustenabilitate şi stabilitate fiscală. Ne-a avertizat CE de nenumărate ori, că nu vom primi banii de la UE fără această condiţie îndeplinită. Dacă Ciolacu cred că-i va îmbrobodi pe cei de la UE, cum vindea covrigii la Buzău, se înşeală amarnic.

Asistenţa socială de 200 miliarde de lei, acordată şi celor care au nevoie de ea, şi celor care nu vor să muncească, este iarăşi o problemă ce se cere rezolvată. Este mai mare decât toată anvelopa salarială a bugetarilor, de 180 miliarde de lei!

Situaţia este destul de gravă, şi nu este de aşteptat ca în an electoral guvernul să se apuce de măsuri care să ducă la un echilibru bugetar. Dar am trăit experiența din 2010, când România devenise nefinanțabilă.

Să-l întrebe Ciolacu pe Emil Boc ce a avut de rezolvat atunci şi cum a procedat!