Bufoneria lui Pepelea de la Cluj
0
După ce a montat în 2012 „Iaşii în carnaval“, chiar la Teatrul „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, regizorul Alexandru Dabija a pus în scenă „Sânziana şi Pepelea“ la Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj
Vasile Alecsandri şi-a subintitulat piesa „Sânziana şi Pepelea“, în 1881, o „feerie naţională în 5 acte“. Crengi proiectate pe ecrane albastre, în regia lui Alexandru Dabija şi scenografia lui Cristian Rusu, pe scena mare a Teatrului Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj, popi în odăjdii şi icoane la înaintare, invocând ploaia, pe vreme de secetă, babe înecate în butoaie.
Actorii ardeleni vorbesc limba lui Pepelea puţin forţat, probabil nu le-a fost tocmai la îndemână să înveţe „dulcele“ grai arhaic moldovenesc. Pe muzica Adei Milea şi a Ancăi Hanu, actorii cântă în cor, iar popii stropesc cu aghiasmă:
„Ce secetă, ce foc!\ Amar şi vai de noi!\ Avem lipsă de ploi,\ Şi lipsă de noroc“.
Personajele lui Alecsandri, întruchipate de actorii clujeni, se prind în hore, joacă bătute, iar versurile
„Ce-a fost verde s-a uscat,\ Ca şi bietul meu bărbat“ sau „Ce-a-nflorit s-a scuturat,\ Ca nevasta mea din sat“ îi fac şi pe copii, şi pe adulţi să râdă în hohote.
O SATIRĂ ALEGORICĂ
În farsa-satiră „Sânziana şi Pepelea“, personajele nu au nimic eroic, iar caracterele lor mult prea omeneşti sunt profund caricaturizate. Ne întâlnim cu Papură-împărat (Radu Lărgeanu), pe a cărui fată, Sânziana (Anca Hanu), o dispută isteţul Pepelea (Matei Rotaru) cu Pârlea-vodă (Dragoş Pop) şi cu Lăcustă-vodă (Cătălin Herlo).
Fata este furată de un zmeu şi cucerită, după multe peripeţii, de Pepelea. Intervin cei doi sfetnici linguşitori şi intriganţi ai împăratului, Păcală (Adrian Cucu) şi Tândală (Romina Merei), care vor să se surpe unul pe altul, vrăjitoarea Baba Rada (Miriam Cuibus) şi diferite personaje fantastice: zâne care mai de care mai hidoase, Baba Anghelica (Angelica Nicoară), Baba Marghioaia (Irina Wintze), Baba Casandra (Adriana Băilescu), Codruţa (Cristian Grosu), Zmeul (Ionuţ Caras), Popa Parodie (Cristian Rigman), Cuviosul Mihnea Trompetistul (Mihnea Blidariu), Murgilă (Silvius Iorga) şi Zorilă (Miron Maxim).
Deviza politică a tuturor e una şi aceeaşi: „Scoală-te de la locul tău, să mă pun eu“. Politica în ţara lui Papură-împărat e împărţită în categorii de tarafuri, printre care se numără cel „burtocrat“, „pungocrat“ şi „postocrat“. Păcală şi Tândală sunt „pungivori“, iar Sânziana are aere de femeie emancipată: „Astăzi suntem libere şi independente“.
Dacă în „Despot Vodă“ (1879), Alecsandri evoca trecutul nostru de luptă împotriva tiraniei, „Sânziana şi Pepelea“ rămâne o satiră alegorică a regatului lui Papură-vodă, valabilă pentru regimurile trecute şi actuale.
ÎNTOARCEREA LA ALECSANDRI
După ce a montat anul trecut „Iaşii în Carnaval“ în teatrul ce poartă numele dramaturgului din Mirceşti, regizorul Alexandru Dabija pune în valoare un alt text de-al lui Alecsandri, de astă dată la Cluj. Premiera
„Sânziana şi Pepelea“ a încheiat la Teatrul „Lucian Blaga“ a treia ediţie a „Întâlnirilor Internaţionale de la Cluj“ desfăşurate între 3 şi 6 octombrie şi dedicate anul acesta teatrologului
George Banu.
„Am avut parte, în stagiunile trecute, de mult Caragiale, sărbătorit pe toate scenele ţării.Uităm însă, adeseori, cât de mult îi datorează Caragiale bătrânului Alecsandri, dedicat întru totul artei teatrului încă din primul său directorat la Teatrul Naţional din Iaşi, care în 1840 nu avea scenă proprie“, mărturisea regizorul.
La Cluj, Dabija a mai pus în scenă „Colonelul şi păsările“, după Hristo Boicev, şi „Florenţa sunt eu“, de Gellu Naum şi Jules Perahim.
INSPIRAŢIE FOLCLORICĂ
„Cea mai originală şi cea mai valoroasă piesă naţională este «Sânziana şi Pepelea», feerie din care se trag viitoarele basme dramatizate din literatura română. Aveam de a face cu Papură-împărat, după a cărui fată aleargă Pepelea, Pârlea-vodă (simbol al secetei), Lăcustă-vodă şi alţii. Fata e furată de un zmeu. Fabulosul e umplut cu bufonerii, ca în poveştile dramatizate ale lui Carlo Gozzi. Tândală şi Păcală, sfetnici fricoşi şi fără onestitate, sunt din tagma lui Pantalone şi lui Tartaglia“, scria George Călinescu în „Istoria literaturii române“.
Personajele lui Alecsandri sunt tratate de Alexandru Dabija într-un mod ingenios, cu subtilitate, cu realism, cu un infinit umor, de origine folclorică. „Sânziana şi Pepelea“ este o savuroasă parodie-farsă despre o ţară haotică şi dezlânată, în care sordidul se îmbină, în mod original, cu sublimul.
Cu Alecsandri, ne întoarcem, aşa cum ne spune şi regizorul, „în copilăria teatrului românesc, în care
spectatorul de astăzi trebuie să se lase prins ca într-un joc, acceptând convenţia naivităţii, a caracterelor îngroşate, a grotescului căutat, că doar «într-a păpuşelor ţară, la mulţi cinstea-i chiar de cear㻓.
INFO
„Sânziana şi Pepelea“
Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj
de Vasile Alecsandri
Data premierei: 6 octombrie 2013
Următoarele reprezentaţii:
vineri, 18 octombrie 2013, ora 19:00, la Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ Arad, în cadrul Festivalului de Teatru Clasic
marţi, 22 octombrie 2013, ora 19:00
marţi, 5 noiembrie 2013, ora 19:00
regia: Alexandru Dabija
scenografia: Cristian Rusu
muzica originală: Ada Milea, Anca Hanu
mişcare scenică: Florin Fieroiu
asistent costume: Cătălina Chirilă
asistent de regie: Leta Popescu
Distribuţia:
Sânziana, Baba Catrina, Zână Anca Hanu
Baba Rada, Zâna Lacului Miriam Cuibus
Baba Anghelica, Zână Angelica Nicoară
Baba Marghioala, Zână Irina Wintze
Tândală, Baba Gheorghiţa Romina Merei
Baba Casandra, Zână Adriana Băilescu
Pasărea măiastră, Baba Safta, Zână Patricia Brad
Pepelea Matei Rotaru
Zmeul, Baba Anica Ionuţ Caras
Papură, Baba Domnica Radu Lărgeanu
Codruţa Cristian Grosu
Păcală Adrian Cucu
Lăcustă Cătălin Herlo
Pârlea Dragoş Pop
Popa Parodie Cristian Rigman
Zorilă, Paharnicul Miron Maxim
Murgilă, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Stolnicul Silvius Iorga
Cuviosul Mihnea Trompetistul Mihnea Blidariu
Se încarcă comentariile...
