Atac dur al României la adresa comisarului european pentru extindere

România a reacţionat dur după ce comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a afirmat public şi din poziţia oficială ce o deţine, că Uniunea Europeană nu se va mai extinde timp de 10 ani.

Reacţia a venit din partea europarlamentarului român Andi Cristea : "Domnule comisar, vă adresez rugămintea să ne oferiţi detalii suplimentare cu privire la declaraţia dumneavoastră că nu va exista o extindere a UE în următorii 10 ani, având în vedere limitele mandatului dumneavoastră instituţional, şi anume de cinci ani".

Comisarul european s-a referit cu siguranţă la Republica Moldova şi era adresat Rusiei. Nici un alt stat nu avea o perspectivă europeană imediată.

Intervenţia este una de bun augur, în condiţiile în care unei reprezentanţi ai Uniunii Europene par a lucra în detrimentul proiectului european. Politica de extindere se referă la îndeplinirea unor obligaţii şi nu la înţelegeri ale Marilor Puteri peste capul naţiunilor mai mici(în cazul de faţă naţiunea română despărţită de un râu graniţă a Uniunii Europene). Extinderea europeană se referă la valori şi obligaţii, iar când ele sunt asumate şi îndeplinite graniţa trebuie să se mute.

Uniunea Europeană nu poate ceda la şantajul militar al Federaţiei Ruse şi trebuie să îşi apere principiile, inclusiv printr-o politică de forţă. Rusia va utiliza orice slăbiciune din interior pentru a submina proiectul european, ori se pare că beneficiază de suficient ajutor.

Că Rusia îşi are proprii agenţi de influenţă prin Uniunea Europeană nu mai reprezintă nici un secret, că aceştia ar putea ocupa chiar poziţii cheie în structura europeană pare chiar credibil, dar ca liderii Europei să nu gândească mecanisme de verificare a modului de îndeplinire a politicilor şi mandatelor europene nu prea este în regulă.

Uniunea Europeană se dovedeşte slabă deoarece cei care ne reprezintă nu lucrează pe baza unui mandat european ci a unuia naţional. Relaţiile strânse dintre Austria şi Rusia îşi spun acum cuvântul, vorbim de relaţii ce au menirea de a slăbi rolul statelor din Sud-Estul Europei, iar aici ţinta directă este România.

Eurodeputaul român a mai completat şi cu o referire la cel mai mare jaf din sistemul bancar al Republicii Moldova:  “Suntem martorii unor divergenţe majore la nivelul aspiraţiilor ce vin din est. Avem datoria să facem mai mult pentru acele state care au ambiţii europene reale şi tangibile. Mă lupt ca versiunea finală a textului să conţină ideea că este necesară oferirea perspectivei europene ţărilor premiante din Parteneriatul Estic, în special Republicii Moldova. Este o prioritate profesională pentru mine, ca avocat corect al Republicii Moldova şi al drumului său european, să obţin această recunoaştere din partea Parlamentului European. Referindu-ne la Republica Moldova, salut demersul preşedintelui Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, de a face public raportul Kroll privind cel mai mare furt bancar din istoria acestei ţări. Oamenii au dreptul de a fi informaţi cu privire la cirscumstanţele în care banii le-au fost furaţi, iar justiţia are datoria să treacă examenul important al pedepsirii celor vinovaţi. Uniunea Europeană priveşte cu maximă atenţie acest subiect.”

Reacţia eurodeputatului este una normală în condiţiile în care în această duminică mii de oameni au ieşit în stradă(sursele diferă de la 20 000 la 50 000) pentru a cere o soluţie europeană la regimul politic oligarhic mafiot ce a pus stăpânire pe Republica Moldova. Participanţii la eveniment au vorbit de integrarea europeană ca unică speranţă, dar văd ca şi soluţie doar Unirea cu România, în condiţiile în care factorul politic de la Chişinău va face tot ce poate pentru a bloca un traseu european şi a nu se îndeplini condiţiile de aderare.

Comisarul european pentru extindere nu prea îşi face treaba prin simplul fapt că el nu se adresează naţiunii ci unei clase politice corupte. În loc să vină cu soluţii care să forţeze politicienii să respecte voinţa poporului, nu să i-o impună, el ridică altele în plus.

Ce face România? Se pare că de la Cotroceni nu putem trece de cuvintele România lucrului bine făcut, în timp ce la Chişinău forţele ruse se pregătesc să preia şi ultima redută românească : primăria Chişinău. De când Klaus Johannis  a pus stăpânire pe Palatul Cotroceni, românii de dincolo de Prut au fost complet uitaţi. Din preşedinte jucător am dat de unul spectator, un fel de Emil Constantinescu dar chiar mai puţin pregătit. Perioada de graţie s-a terminat şi e timpul că conducem şi noi ceva, nu doar să ne prefacem. 

Poate că este cazul şi timpul ca euro-deputaţii români să devină mai publici atât în Parlamentul European cât şi în România, în condiţiile în care se pare că altcineva nu prea vrea a lua partea românilor, vreo jumătate de milion cu acte în Republica Moldova, şi peste trei milioane fără.