Ar putea fi tentat Putin să folosească arma nucleară tactică în Ucraina, mizând că Trump nu va reacţiona? Ce va face NATO?

Timpul curge în defavoarea lui Putin. Într-un document secret emis de Banca Centrală  a Rusiei, şi scurs în  presă, aflăm care sunt riscurile cu care se confruntă economia Rusiei.

FOTO: EPA-EFE

Din presă aflăm: 

Reuters relatează că raportul Băncii Rusiei menționează „prețul petrolului ca un risc semnificativ”, citând „o creștere semnificativă a producției în Statele Unite și în afara OPEC” printre riscuri. De asemenea, se afirmă că capacitatea de rezervă a OPEC este aproape de un nivel record și se adaugă că aceasta este egală cu volumul exporturilor de țiței din Rusia. Trump a avertizat că ar putea impune sancțiuni suplimentare Rusiei dacă nu va exista un acord de pace. De asemenea, el a promis creșterea producției de petrol a SUA și a cerut liderului OPEC, Arabia Saudită, să pompeze mai mult petrol pentru a ajuta economia globală.

În plan militar Rusia nu mai reuşeşte să avanseze în Donbas, încearcă de multe luni să ocupe oraşul strategic Pokrovsk, şi nu reuşeşte. Nici eliberarea completă a regiunii Kursk nu i-a reuşit, deşi a adus şi militari nord-coreeani pentru  realizarea acestui obiectiv.

Acum trei ani, după începerea invaziei în Ucraina, Rusia ocupase  20% din teritoriul Ucrainei, iar acum deţine acelaşi procent.

Rusia trage de timp şi nu vrea acord de pace cu Ucraina

După convorbirile de la Riad, deşi se anunţase un comunicat comun Rusia-America, fiecare parte a anunţat ce a înţeles din negocieri.

Rusia a legat aplicarea acordului de următoarele puncte, inacceptabile Ucrainei şi UE:

-Neutilizarea forței și prevenirea folosirii navelor comerciale în scopuri militare, prin organizarea unor măsuri adecvate de control, inclusiv inspecția acestora.

-Eliminarea restricțiilor asupra finanțării tranzacțiilor comerciale.

-Anularea sancțiunilor asupra companiilor producătoare și exportatoare de alimente.

-Ridicarea restricțiilor privind accesul în porturi și eliminarea sancțiunilor impuse asupra navelor sub pavilion rusesc implicate în comerțul cu produse alimentare și îngrășăminte.

-Eliminarea restricțiilor furnizării de echipamente agricole și alte bunuri necesare producției de alimente și îngrășăminte în Rusia.

Adică Rusia să redevină „fecioară” prin eliminarea tuturor sancţiunilor care o blochează de circa doi ani.

La observaţia că Rusia trage de timp, Trump, îngăduitor, a răspuns că şi el făcea la fel când negocia afaceri. Nu avem până în momentul acesta răspunsul american la condiţiile suplimentare puse de Rusia.

Până la venirea lui Trump la Casa Albă, Rusia nu şi-a permis să utilizeze arme nucleare

Este clar, în lumina evenimentelor petrecute după venirea lui Trump la conducerea Americii, că Putin şi Trump au importante  interese comune.

-Sa dezorganizeze şi să slăbească UE, pentru a elimina un pol de putere mondială.

-Trump vrea să reducă participarea SUA la NATO, pentru a micşora cheltuielile Americii la apărarea Europei, pe care o considera că a „cerşit” sprijinul american.

-Putin câştiga şi el, pentru că o Europă slăbită şi dezorganizată i-ar permite reconstruirea URSS şi a fostului bloc sovietic.

-Din declaraţiile lui Witkoff, trimisul special al lui Trump pentru relaţia cu Rusia:

„Cine nu doreşte să aibă o lume în care Rusia şi SUA fac împreună lucruri bune în colaborare, gândindu-se cum să îşi integreze politicile energetice în Arctică, să împartă poate liniile maritime, să trimită împreună gaz GNL în Europa, poate să colaboreze împreună în domeniul AI?” Este, bineînţeles, opinia lui Trump, pe care trimisul său o repetă papagaliceşte. Întrebarea este acum dacă Putin şi Trump au discutat, sau nu, folosirea unei arme nucleare tactice ruseşti în Ucraina. Nu ştim răspunsul la această întrebare.

Ce-ar câştiga Putin din folosirea unei arme nucleare tactice în vestul Ucrainei?

Putin a ameninţat de multe ori că va folosi toate mijloacele militare pe care le are la îndemână.

O armă nucleară tactică are efecte limitate, pe o suprafață de circa 50 km pătraţi. Dacă e aruncată într-o zonă puţin populată, şi numărul victimelor umane va fi limitat. Fără o reacţie militară, violentă şi rapidă, din partea UE şi a Americii, Putin va fi convins Ucraina să se declare învinsă, pentru că ar putea repeta oricând folosirea altor arme nucleare tactice.

Ucraina nu este în NATO, şi nu se  poate activa art V, care presupune apărarea comună a tuturor membrilor NATO, când una dintre ţări este agresată militar.

În momentul de faţă nu se ştie exact cine ia decizii în NATO, iar SUA şi Ungaria, cel puţin, s-ar opune unei reacţii militare a NATO împotriva Rusiei, pentru că nu există bază legală în Tratatul de constituire al NATO.

În afară de reproşuri verbale şi creşterea sancţiunilor, Rusia nu riscă un atac militar împotriva ei din partea NATO.

Până la venirea lui Trump este posibil ca în planurile NATO să fi fost prevăzută o astfel de posibilitate, cu reacţii planificate. După venirea lui Trump, nimic nu mai este sigur, pentru că nu este clar cum se mai iau decizii la nivelul NATO.

Ştie şi Putin aceste lucruri, şi este posibil să profite de ele

Putin vrea să testeze până unde merge capacitatea de reacţia a NATO, cu sau fără Trump în procesul de decizie

Este un context important pentru Putin, să afle la ce să se aştepte din partea NATO, dacă utilizează arme nucleare în Ucraina.

Nici Republica Moldova nu este în NATO, şi ar putea avea aceeaşi soartă cu Ucraina.

Dacă norii radioactivi ar afecta Polonia, România, Ungaria, NATO ar putea declanşa art. V din tratat, pentru că ţări NATO sunt afectate de arme nucleare ruse. Explozia unei arme nucleare tactice, nu are efecte aşa de mari, cum ar fi nori radioactivi extinşi peste graniţele Ucrainei.

Dacă NATO nu ar riposta în niciun fel

Rusia ar înţelege că are mâna liberă să ocupe Ucraina şi Republica Moldova, care  nu sunt ţări în NATO.

Dacă Trump decide retragerea Americii din NATO, lucru foarte posibil, Putin ar înţelege că poate ataca Polonia, România, Ţările Baltice, pentru reconstrucţia blocului sovietic.

Polonia pare să fi înţeles acest lucru, alocă 5% din PIB pentru înarmarea, plantează mine antipersonal la graniţa cu Rusia şi Belarus, pregăteşte populaţia pentru un eventual conflict cu Rusia. La fel Ţările Baltice se înarmează şi îşi fortifică graniţa cu Rusia.

România încă se crede apărată de NATO şi America, dând dovadă de naivitate, cel puţin.

În concluzie, Putin trebuie să joace acum o carte decisivă, pentru că starea economiei şi a armatei nu-i permite să mai amâne deznodamntul războiului cu Ucraina.

Nu este sigur că scenariul prezentat de mine se va şi întâmpla. Dar conducătorii unei ţări trebuie să fie pregătiţi pentru orice scenariu posibil, printre care şi cel prezentat în articol.