Alegeri locale: dezamăgiţi de falşii „proeuropeni” corupţi, moldovenii întorc ţara spre Rusia

Moldovenii îşi aleg duminică, 14 iunie, primarii localităţilor şi organele de guvernare locală. Alegerile au loc pe fundalul demisiei Guvernului cu două zile înainte de alegeri, al dezamăgirii totale a cetăţenilor faţă de alianţa minoritară de la guvernare şi al discuţiilor despre instituirea stării de default imediat după alegeri.

Este de aşteptat ca alegătorii să sancţioneze dur cele două partide pretins pro-europene (PLDM şi PDM) care guvernează astăzi Republica Moldova, în cadrul unei alianţe minoritare, sprijinite de comunişti. Potrivit analiştilor politici, la nivel local, scrutinul ar putea fi câştigat masiv de forţele pro-ruse de stânga. Totuşi, potrivit lor, funcţia de primar de Chişinău îi va reveni actualului edil Dorin Chirtoacă, dar abia din turul doi, sondajele arătând că primul tur al alegerilor îi va scoate la duel, în turul doi, peste două săptămâni, pe socialista Zinaida Greceanîi şi pe liberalul Dorin Chirtoacă.

Majoritatea partidelor de opoziţie şi-au construit campaniile de agitaţie electorală pe subiectul combaterii corupţiei la nivel înalt – o temă intens discutată în societate după dispariţia unui miliard de dolari din sistemul bancar al ţării, fapt ce a condus la aprofundarea sărăciei populaţiei şi la complicaţii economice fără precedent. Culmea, principalul suspect în dosarului miliardului furat, Ilan Shor, a fost scos din izolator şi candidează la funcţia de primar de Orhei, funcţia de candidat asigurându-i imunitate până la miezul nopţii de duminică, 14 iunie.

Pentru ce a votat opoziţia?

Liderul socialiştilor, Igor Dodon, a menţionat la secţia de votare că şi-a dat votul „împotriva corupţiei şi a marionetelor oligarhilor din primării”, îndreptându-şi astfel de pe acum „armele” împotriva actualului primar Dorin Chirtoacă. Dodon a spus că este convins că, până la sfârşitul acestui an, în Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Candidatul socialiştilor la funcţia de primar de Chişinău, ex-premierul comunist Zinaida Greceanîi, a spus că a votat „pentru o capitală mai prosperă şi mai simpatică”.

La rândul său, liderul PL Mihai Ghimpu (şi el în opoziţie faţă de actuala guvernare minoritară) a spus că şi-a dat votul „pentru continuitatea lucrurilor bune din municipiul Chişinău”: „Am votat pentru ca unii să conducă în continuare oraşul, iar alţii să-l măture”, lăsând să se înţeleagă că se referă la candidatul socialist Zinaida Greceanîi, al cărei slogan electoral a fost: „Eu voi face ordine în Chişinău”, un copil dăruindu-i la una din întâlnirile electorale o mătură. Candidatul PL la funcţia de primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a spus că a votat pentru „continuarea dezvoltării europene a Chişinăului”.

Candidatul comunist la funcţia de primar de Chişinău, businessman-ul Vasili Chirtoca, a menţionat, după exercitarea votului, că a votat „pentru ca în istoria Chişinăului să înceapă o fază nouă de dezvoltare”. El a adăugat că-şi doreşte un oraş curat şi frumos.

Oazu Nantoi, candidatul Platformei Populare Europene din Moldova (înfiinţată de ex-premierul Iurie Leancă) a menţionat că speră „că după alegeri, Chişinăul va deveni un oraş mai optimist, un oraş pentru oameni cu iniţiativă şi demnitate”. Iar liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, a spus că prin votul de astăzi, şi-a luat înapoi votul dat pe 30 noiembrie 2014 (alegerile parlamentare), „un vot pe care actuala guvernare l-a folosit în mod cinic, împotriva cetăţenilor Moldovei”.

Pentru ce au votat exponenţii puterii?

În timpul declaraţiilor de presă făcute după exercitarea dreptului de vot, reprezentanţii puterii au jonglat cu sloganele utilizate de candidaţii lor în campania electorală. Liderul Partidului Liberal-Democrat, Vlad Filat, a spus că a votat „ca să avem gospodari care vor conduce bine comunităţile”. În campania electorală, sloganul folosit de PLDM pentru candidatul său la funcţia de primar de Chişinău, Serafim Urechean, a fost: „Gospodarul se întoarce!”, Urechean deţinând funcţia de primar de Chişinău în perioada 1994-2005.

Şi preşedintele Nicolae Timofti, care se pretinde a fi apolitic, a spus că a votat „pentru gospodari buni, care vor putea organiza lucrurile în fiecare localitate”. El a adăugat că este încrezut că de acum înainte „Chişinăul va fi mai frumos decât astăzi”.

Iar însăşi candidatul PLDM la funcţia de primar, Serafim Urechean, a votat „pentru un oraş curat şi respectat la nivel naţional şi internaţional. (…) Voi face totul pentru a elimina corupţia din Primărie, deoarece, cu regret, a devenit un cuibar”, a spus Urechean. Înainte de vot, el şi-a făcut semnul crucii, iar după vot şi-a uitat buletinul în secţia de votare.

Candidatul Partidului Democrat la funcţia de primar de Chişinău, Monica Babuc, creditat de sondaje cu cele mai puţine şanse de a accede în funcţia de edil (în pofida campaniei costisitoare de promovare), a spus că a venit la alegeri „cu gânduri la o viaţa mult mai frumoasă, mai confortabilă, mai liniştită, fără politică şi cu multe fapte bune”. „Trebuie să încercăm să depăşim atmosfera de agresivitate şi violenţă din Consiliul Municipal Chişinău. Sunt încrezătoare că Primăria şi Consiliul Municipal Chişinău vor fi completate cu profesionişti, de oameni luminoşi”. Iar preşedintele Parlamentului, Andrian Candu (şi el exponent al PDM), care a venit la vot însoţit de fiul său, a menţionat că a votat „pentru un mesaj mai curat, mai aranjat, pentru viitorul copiilor". Liderul PDM, Marian Lupu, a postat pe Facebook că a votat „pentru o capitală europeană”.

2% din populaţie candidează la alegeri

În cadrul scrutinului local de duminică, moldovenii aleg 898 de primari, 10.564 de consilieri săteşti şi orăşeneşti şi 1.116 consilieri raionali şi municipali. În total 2% din populaţie s-a înscris în cursa pentru funcţiile elective. Alegerile sunt monitorizare de 2.215 observatori naţionali şi 139 de observatori internaţionali. Pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului s-au alocat aproximativ 80 milioane de lei – de trei ori mai mult decât la scrutinele locale precedente.

Pentru ca alegerile să fie declarate valabile, la urnele de vot trebuie să se prezinte cel puţin 25 la sută dintre alegătorii din circumscripţie. Conform datelor oficiale, la nivel naţional, până la ora 13.00, au votat 27% din alegători. Tradiţional, cea mai slabă rată de participare la vot se înregistrează în municipiul Chişinău (22%) şi în Autonomia Găgăuză (21%).

Peste 6000 de angajaţi ai Ministerului de Interne au fost dislocaţi în toată ţara pentru a asigura paza secţiilor de votare şi a nu permite incidente în timpul scrutinului. Până la ora publicării materialului, incidente grave nu au fost raportate.

Ce se va întâmpla de luni cu Moldova?

Analiştii politici atenţionează că demisia premierului Chiril Gaburici, cu două zile înainte de alegerile locale, va lovi în scorul aleşilor locali din partea alianţei de guvernare (PLDM-PDM). Potrivit lor, urmează o perioadă foarte complicată în care, pe de o parte, va trebui reformatată coaliţia de guvernare, iar pe de altă parte, vor trebui găsite soluţii economice imediate pentru a evita defaultul. După ce Guvernul Gaburici a căzut vineri, Fondul Monetar Internaţional a anunţat că a anulat vizita în Moldova a misiunii sale ce urma să negocieze cu autorităţile deblocarea creditării ţării.

În lipsa banilor de la FMI, experţii economici locali susţin că Moldova nu va putea evita falimentul, indiferent de măsurile de austeritate pe care le-ar aplica.

În situaţia creată, autorităţile centrale de la Chişinău se comportă ciudat: pe de o parte vor să naţionalizeze o bancă falită, prin intermediul căreia s-a furat miliardul de dolari „Banca de Economii” – care, nefiind lichidată (aşa cum insistă FMI) generează săptămânal pierderi statului de 1,8 milioane de dolari (bani care se duc într-o gaură neagră din cauza dobânzilor şi penalităţilor), iar pe de altă parte se anunţă scoaterea la privatizare a 60 de întreprinderi de stat, argumentându-se că „statul nu este un administrator bun”. Mai mult, lista întreprinderilor scoase la privatizare este ţinută în secret.

Vineri seară, liderul Partidului Liberal-Democrat, Vlad Filat, a avut o întrevedere la sediul partidului cu ambasadorul SUA la Chişinău, James D. Pettit. Se ştie doar că s-a discutat despre „evoluţiile de ultimă oră pe scena politică din Republica Moldova: demisia Guvernului şi paşii ce urmează a fi întreprinşi în mod urgent, reieşind din noile circumstanţe politice”.

Autor: Vitalie Călugăreanu

Articol publicat pe dw.de.