Mamă, numele tău înseamnă mereu un început!
0Nu doar de 1 sau de 8 Martie ar trebui să ne gândim la mame, nu doar de câteva ori pe an, ci de fiecare dată când vorbim despre educație, despre valori, despre omenie sau despre rădăcini, pentru că mama este acolo, în toate, de la început!
Fiecare dintre noi are o mamă, poate o avem încă alături, poate o avem doar în amintiri, dar nu putem spune cine suntem fără să ne gândim la cine ne-a crescut. Când se naște un copil, odată cu el se naște o mamă, iar ceea ce urmează este, pentru ea, cel mai lung și mai important angajament pe care cineva îl poate lua în viață. Nimic nu se compară cu asta, niciun succes și niciun eșec.
Mamele nu dau doar viață, ci dăruiesc și se dăruiesc, zilnic, pentru totdeauna. Timp, efort, griji, răbdare, somn, energie, încredere, și toate acestea fără zgomot, fără aplauze, fără vreun premiu. Doar cu iubire necondiționată. Mamele formează caractere. O fac în tăcere, cu gesturi mici, cu nopți nedormite, cu ochi care văd și ce nu spui. De fiecare dată.
Educația instituțională, știm cu toții, vine din două direcții: din școală și din familie. Dar tot mai des uităm că primele lecții nu se predau într-o sală de clasă. Primele lecții sunt despre bine și rău, despre adevăr, despre rușine, despre curaj. Iar ele se învață acasă, de la mamă, nu din cărți.
Mama nu te învață doar să mergi, ea merge cu tine prin viață, uneori aproape, alteori de departe, dar întotdeauna acolo. Și vine un timp între rolurile se schimbă, în care noi trebuie să avem grijă de ea, să o protejăm, să o ascultăm. E o datorie morală! Spun asta cu tot sufletul.
De curând, mama mea a plecat la Domnul. A plecat împăcată, în credința ei, liniștită. Și nu voi uita niciodată ce mi-a spus mereu: Fă ce trebuie, nu ce e ușor. Așa a trăit ea, așa m-a învățat și pe mine. Și mi-a mai spus de multe ori, cu simplitatea care o caracteriza: Eu sunt mulțumită de anii pe care mi i-a dat Dumnezeu. Sunt cuvinte care pe mine m-au întărit, care mi-au și arătat cât de mult a însemnat credința și seninătatea ei.
Despărțirea de o mamă este grea, nu doar pentru că se încheie ceva, ci pentru că se rupe ceva înăuntrul tău. Dar, cred că dacă avem puterea de a o purta cu noi, în fiecare gest bun și în fiecare alegere dreaptă, atunci mama rămâne, dincolo de cuvinte și dincolo de timp. De orice timp!
De aceea spun, încă o dată, mamele nu trebuie celebrate doar într-o zi de Martie, ci în fiecare zi întrucât ele sunt fundația familiei și a societății. Ele sunt primele care modelează viitorul, nu doar al copilului lor, ci al lumii întregi. Prin dragostea, înțelepciunea și sacrificiul lor, ele insuflă viitoarelor generații valorile care clădesc o comunitate armonioasă.
Mamele sunt cele care insuflă bunătate, demnitate și respect. Ele sunt primele care învață un copil despre solidaritate, despre generozitate, despre cum să fie un om de caracter. Fără ele, societatea nu ar avea stabilitatea și sensul profund al umanității.
Un alt dar neprețuit pe care mama ni-l oferă este empatia. Prin gesturile ei pline de grijă, prin modul în care ascultă și aliniază suferința, mama ne învață să simțim cu inima celuilalt. Ea ne arată că empatia nu este doar o emoție, ci o forță care poate schimba lumea. Prin exemplul ei, învățăm să înțelegem suferința altora, să fim blânzi și să ajutăm atunci când putem. Mama ne învață că fiecare persoană poartă o poveste și că uneori, un simplu gest de bunătate poate face diferența în viața cuiva.
Să ne gândim la ele în fiecare zi, să le prețuim atâta timp cât sunt alături de noi și să le onorăm amintirea atunci când au plecat. Să le arătăm recunoștința nu doar prin cuvinte, ci prin felul încare alegem să trăim, prin iubirea pe care o oferim mai departe. Pentru că, da, mama este acolo. Și va fi mereu.
Se încarcă comentariile...
