FOTOGALERIE Meniu de criză: supă, legume, fructe şi eugenii
0La Şcoala Specială din Severin, carnea este înlocuită de multe ori cu ouă, fasole uscată sau cu mazăre.
Măsurile de austeritate lovesc în plin în copiii daţi în plasament şi nu numai. Din 2008, alocaţia de hrană este de 8,3 lei pe zi, astfel că mâncarea fiecărui copil trebuie să se încadreze, zilnic, în aceşti bani.
La Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă (CSEI) „Constantin Pufan” din Severin sau Şcoala Specială cum o ştie toată lumea, sărăcia îi condamnă pe copii la hrană inumană. Din meniu nu lipsesc, supa, legumele şi fructele.
Carnea este rarisimă, cam 80 de grame la trei, patru zile, şi doar la prânz. “Ce să le dau? Legume şi fructe, fasole, varză şi mere. Şi mai rar carne. Radem morcovul, legumele şi facem supa. Haideţi să vedeţi ce le dau pe ziua de astăzi: o supă şi o salată orientală de iarnă. Atât la prânz. Seara le dau o mâncare de mazăre şi compot de mere, pe care-l fac eu, nu-l cumpăr, pentru că m-ar costa enorm. E foarte, foarte greu”, ne spunea Nicolae Mîţu, directorul CSEI, zilele trecute.
CLICK PE POZE PENTRU A VEDEA CUM ARATĂ O MASĂ DE PRÂNZ ACOLO
Mesele sunt reduse caloric
Conducerea centrului face cu greu faţă nevoilor alimentare ale celor 140 de copii asistaţi care servesc aici, zilnic, trei mese principale şi două gustări, ultimele fiind salvate de programele laptele şi cornul, dar şi de eugenii.
Dacă dimineaţa, mic dejunul constă într-o cană de ceai sau lapte cu cacao, unt şi gem, ouă fierte sau brânză, prânzul şi cina sunt la fel de reduse din punct de vedere caloric: supă, ciorbă de cartofi, fasole, mazăre, ardei umplut cu orez şi prăjituri ca desert.
“Necesarul zilnic al unui copil diferă în funcţie de vârstă şi sex. În medie, pentru un copil de 7-10 ani, necesarul mediu este de 2400 calorii. La adolescenţi, la băieţii între 11 şi 14 ani, 3100 calorii, iar la fete, 2600. Din banii respectivi, nu putem acoperi necesarul mediu de calorii, dar ne apropiem cât putem de mult. Facem tot posibilul. La copii, între 7 şi 10 ani, facem eforturi să ajungem la 2000. Ce mai înlocuim carnea cu ouă, care conţin proteine sau legumele ăstea: fasole uscată, mazăre… încercăm să suplimentăm cu ele”, ne-a spus medicul şcolii, Monica Ştolf.
Potrivit administraţiei, copiii ar putea mânca acceptabil în condiţiile unei alocaţii în valoare de circa 13 lei pe zi. “Numai un pachet de biscuiţi e un leu. Carnea e scumpă, legumele sunt scumpe şi nu ne încadrăm în preţ, în valoarea mesei per copil”, ne-a spus, la rândul ei, şi Daniela Şilcă, administratorul centrului.
Conducerea instituţiei şi-ar dori să convingă guvernanţii să schimbe legislaţia în privinţa achiziţiilor. “Şi aici e o anomalie. Dacă cumpăr de la o instituţie abilitată să vândă produse din carne, e două sute şi ceva de lei kilogramul. Dar mie mi-ar conveni să achiziţionez un porc de pe piaţa liberă, să-i fac analizele şi mi-ar veni kilogramul vreo 7 lei. Deci de trei ori mai puţin, dar n-am voie. Şi nu-i corect. Aici trebuie să convingem forurile necesare”, conchide directorul Nicolae Mîţu.