Sculptorul de metale care a realizat una dintre cele mai mari icoane din spaţiul ortodox românesc

Ovidiu Teodorescu, din oraşul dâmboviţean Moreni, şi-a început cariera în mataloplastie la 27 de ani, atunci când, din întâmplare, a văzut o lucrare realizată în această tehnică în locuinţa unui meşter în ceramică. Acum are 71 de ani şi spune că pasiunea vieţii lui este sculptura în metal.

Metaloplastia este arta transpunerii unui portret sau a unui peisaj, prin reliefarea lor pe o tablă moale. Metoda de lucru constă în ciocănirea directă sau prin intermediul unor scule, dornuri, dăltiţe, cu ajutorul cărora se realizează profilele dorite.

Meseria sa este de tehnician proiectant. De peste 40 de ani, artistul Ovidiu Teodorescu transformă metalul în artă. Şi-a început cariera cu 70 de lei cheltuiţi pe o bucată de tablă. Avea talent de la pictură şi din aproape în aproape a învăţat tehnica şi s-a perfecţionat. 

"Cei de la care am învăţat diferite tehnici sunt Lemnaru Eugen şi domnul Marinescu. Dacă nu muncescti nu îţi iese nimic. Bineînţeles, trebuie să ai şi talent. Cu părere de rău spun că acest meşteşug este pe cale de dispariţie pentru că tinerii nu mai sunt atraşi de muncă", spune artistul care a vizizat lumea întreagă în cadrul unor expoziţii sau la invitaţia autorităţilor.

Prima lucrare -  “Maica cu pruncul”

Puntea de lansare a fost la Sibiu, acolo unde, cu sprijinul autorităţilor şi a altor oameni de bine, a organizat mai multe expoziţii. A urmat Clujul, Braşovul şi alte oraşe din România, dar şi din străinătate.

“Prima mea lucrare a fost Maica cu Pruncul, care se află la un doctor din Răzvad. După aceea am lucrat pe suprafeţe mai mari. Am avut de furcă în ceea ce priveşte umplutura din spatele tabloului. Am folosit iniţial smoală, dar era casantă şi se crăpa. Am încercat şi cu nisipul şi se imprimau granulele în tablă. Am folosit în ultimă instanţă cenuşă, pe care am pus-o în smoală, dar şi parafină şi motorină. Sunt multe etape de parcurs în realizarea unui tablou. Este muncă multă şi migală”, povesteşte artistul.

A fost mereu exigent cu sine, considerând că în acest fel îşi va perfecţiona tehnica şi va rezista pe piaţă. 

“Lucrările mele sunt cartea mea de vizită. Nu îmi place să vorbesc despre mine şi să spun că ce fac eu nu mai face nimeni, însă, dacă nu erau lucrări de calitate, nu eram chemat prin ţară pe la palate, în diferite cercuri, şi nu rezistam pe piaţă. Am fost în Germania, în America de Sud etc”, spune dâmboviţeanul.

Piesă cu “greutate” 

Ovidiu Teodorescu deţine şi un record în spatiul ortodox - icoana intitulată „Naşterea Domnului" (97 cm/55 cm), realizată în alamă fiind, se pare, cea mai mare lucrare de acest gen. A vândut-o unei persoane private, cu aproape 2.000 de dolari, în urmă cu 15 ani.

“<<Naşterea Domnului>> este una dintre cele mai mari lucrările ale mele. Cea mai mare lucrarea <<Copac>> care are 110 / 55 cm. Naşterea Domnului are 97/56 cm. Aceasta este şi cea mai complexă. Am lucrat la ea 7 luni pentru icoana are multe personaje. Sunt pruncul, Sf. Iosif, craii, îngerii şi păstorii. Ar fi cea mai mare icoană din spaţiul ortodox român. Nu ştiu exact, dar aşa mi s-a transmis şi mie. Icoana se află acum la o doamnă din Moreni, care deţine o fabrică de confecţii”, îşi aminteşte acesta.

“Fără să ai cunoştinţe de desen artistic nu se poate. Nu te poţi trezi la 40 de ani că vrei să faci balet, dar nu ai ureche muzicală, nu ştii să dansezi. Cu talentul te naşti, indiferent că e vorba de desen, de muzică sau de balet etc. Mi-aş bate joc de munca mea dacă aş munci o lună şi să dau o lucrare cu 100 de lei”

Spune că a primit şi primeşte în cotinuare comenzi de la Biserică, dar şi de la persoane fizice. În portofoliul său predomină icoanele, dar şi florile sau portretele.