Video VIDEO Furnalul de la Govăjdia, unic în România, ignorat de autorităţi. Ce soartă are locul legendar
0Vechi de peste două secole, furnalul de la Govâjdia se numără printre cele mai importante monumente istorice industriale din România.
Vechi de peste două secole, furnalul de la Govăjdia a avut de-a lungul istoriei sale un rol extrem de important în dezvoltarea metalurgiei din zona Hunedoarei.
GALERIE FOTO
Minereul de fier de bună calitate prelucrat aici şi apropierea de Hunedoara au contribuit, alături de resursele de cărbune din Valea Jiului, de Castelul Corvinilor şi de întinderile de pădure din zonă, la investiţiile uriaşe în construcţia căii ferate Hunedoara – Govăjdia şi a Uzinelor de fier de la Hunedoara.
Furnalul de la Govăjdia se află în Ţinutul Pădurenilor, la circa 20 de kilometri de Hunedoara, într-o vale înconjurată de versanţi stâncoşi, acoperiţi cu pădure. A fost clădit la începutul secolului al XIX-lea, la intersecţia pârâurilor Runc şi Nădrab, iar în trecut, calea ferată îngustă care tăia dealurile din jurul Hunedoarei, scurta drumul dintre oraş spre furnal.
Cuptorul a fost scos din funcţiune în urmă cu aproape un secol, însă a rămas într-o stare bună de conservare. Clădirea care îl adăposteşte şi cea mai mare parte a vechilor instalaţii au fost distruse, iar linia ferată îngustă a fost dezafectată. De peste un deceniu, autorităţile locale din Ghelari au anunţat reabilitarea monumentului istoric, însă nu au reuşit să acceseze fonduri pentru o astfel de investiţie.
Turiştii care ajung la Govăjdia găsesc o clădire pustie, nepăzită şi neîngrijită, cu acoperişul prăbuşit parţial, cu pereţii scorojiţi, în centrul căreia se află vestigiul unic în România. Unii dintre oaspeţii locului nu s-au sfiit să lase aici „amintiri” mai puţin plăcute: unii au aruncat gunoaie în cuptor şi le-au dat foc, alţii au măzgălit pereţii furnalului ori l-au vandalizat.
Istoria furnalului legendar
Satul Govăjdia se află la 20 de kilometri de Hunedoara, iar casele sale sunt înşiruite într-o vale mărginită de versanţi prăpăstioşi, acoperiţi cu păduri întinse, umbrită în cea mai mare parte a zilei. Locul păstrează o adevărată comoară a industriei din vremea Imperiului Austro-Ungar: un furnal unic prin vechimea şi starea sa de conservare. Furnalul de la Govăjdia a fost construit între anii 1806 şi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie. Exponatele realizate aici au fost prezentate la Expoziţia Universală de la Paris, din 1889, pentru care a fost ridicat Turnul Eiffel, iar o legendă plăcută localnicilor spune că piese din fontă fabricate la Govăjdia au fost folosite la construcţia turnului-simbol al Franţei. Furnalul şi-a încetat funcţionarea la începutul secolului XX, odată cu dezvoltarea Uzinelor de fier de la Hunedoara, devenite principalul producător de fontă din Imperiul Austro-Ungar. Cuptorul său uriaş s-a păstrat intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole.
Vă recomandăm să citiţi şi: