Unde se află Kogaionon, „muntele sfânt al dacilor“. Zece indicii care au dus la identificarea locului
0Vârful la poalele căruia a fost înfiinţată Sarmizegetusa Regia este considerat muntele sfânt al dacilor şi locul unde strămoşii noştri aduceau sacrificii lui Zamolxis.
De-a lungul timpului, românii au căutat să desluşească tainele „muntelui sfânt al dacilor”, amintit în scrierile istoricului antic Strabon drept locul unde trăia divinitatea Zamolxis.
„Muntele a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa. I se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el”, arăta autorul elen din secolul I d. Hr. Strabon afirma că „mai întâi, Zamolxis s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după aceea a primit şi numele de zeu, petrecându-şi viaţa într-o peşteră, pe care a ocupat-o el şi unde ceilalţi nu puteau intra. Se întâlnea rar cu cei din afară, cu excepţia regelui şi a slujitorilor acestuia”.
Vârfurile Gugu, Godeanu, Munţii Bucegi, Retezat sau Ceahlău au fost indicate de istoricii români drept posibile locaţii ale muntelui sacru din Antichitate. Una dintre ipotezele cele mai plauzibile vizează Vârful Godeanu (1656 metri) din Munţii Orăştiei, aflat la circa două ore de urcat din Sarmizegetusa Regia. Muntele a fost înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia, iar la poalele sale se află cele mai multe sanctuare din toată Dacia. De asemenea, este singurul vârf vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă, iar în apropierea lui se află peştera Cioclovina, locul unde ar fi existat un sanctuar antic, potrivit dovezilor arheologice.
Argumentele lui Brilinsky
Vladimir Brilinsky omul care a avut în grijă Sarmzegetusa Regia şi s-a dedicat ani în şir protejării ei, oferă 10 argumente pentru care vârful la poalele căruia a fost înfiinţată capitala dacilor putea fi socotit muntele sfânt al dacilor:
1. Vârful Godeanu se află înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia (o situaţie identică o întâlnim în cazul Olimpului grecesc).
2. La poalele Godeanului sunt situate cele mai multe sanctuare din toată Dacia, 8 la Sarmizegetusa, 3 la Feţele Albe şi alte câteva zeci la Pustiosu, Rudele, Meleia şi Tâmpu.
3. Este singurul vârf care este vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă inclusiv de pe cetatăţile Căpâlna şi Golu aflate la o distanţă apreciabilă de acesta.
4. Este singurul vârf din grupa de munţi Retezat-Godeanu care oferă o panoramă completă a văilor şi tuturor înalţimilor din această zonă. Sunt vizibile Valea Streiului de la izvoare până la vărsare şi Mureşul de la Alba până dincolo de limita dintre Arad şi Hunedoara. Se văd perfect lanţurile muntoase Şureanu, Parâng, Retezat, Vulcan, Poiana Ruscăi şi Metaliferi.
5. Conţine toate elementele descrise de Strabon şi Herodot în ceea ce priveşte relaţia vârf-sanctuare religioase-peşteră-apă sacră.
6. Denumirea de Godeanu dată unui vârf de 1600 de metri este una sacră provenind din prefixul indo-european god- Dumnezeu Divinitate.
7. Niciunde pe teritoriul de astăzi al Daciei nu există atâta concentrare de conservare a moştenirii dacice ca în acestă zonă care înconjoară Godeanul. Platforma Luncanilor, Costeşti-Deal, Ludeşti-Deal, Grădiştea de Munte, Valea Rea, sunt tot atâtea locaţii în care cercetarea moştenirii dacice din punct de vedere etnologic, etnografic, demografic şi nu în ultimul rând, arheologic, dă roadele cele mai spectaculoase şi mai lămuritoare.
8. Gradul înalt de antropizare conferit de arealul din care face parte vârful Godeanu a permis permanent, pe tot parcursul anului o stabilitate şi chiar o dezvoltare demografică şi spirituală faţă de condiţiile climaterice oferite de celelalte locaţii amintite a fi pretendente la titulatura de Muntele Sfânt.
9. Toate manifestările importante ale identităţii spirituale dacice din secolele 1 î.e.n. şi 1 e.n. izvorăsc din locaţiile din jurul Godeanului şi stau sub semnul reformei deceniene, care polarizează toate energiile spirituale şi conferă sub o formă închegată caracteristicile culturale ale religiei dacilor.
10. Ultimul argument vine din zilele noastre ca o dovadă de necontestat. În anul 2000 eclipsa de soare, eveniment astronomic ce se petrece odată la sute de ani distanţă a fost vizibil pe un cer fără urmă de nor, în toată măreţia şi splendoarea sa în zona Godeanu Sarmizegetusa. Un fapt care poate părea banal la prima vedere, dar excepţional atunci când facem precizarea că niciunde dincolo de arcul carpatic, eclipsa nu a fost vizibilă din cauza norilor de ploaie. Pendulând între miracolul divin, ştiinţă şi coincidenţă trebuie remarcat că acest eveniment de excepţie nu a fost vizibil nici măcar în lunca Grădiştei locaţie aflată la doar patru kilometri de Sarmizegetusa.
Vă recomandăm să citiţi şi: