Video Transalpina Metaliferilor, noua șosea din munți care leagă două regiuni spectaculoase ale României VIDEO

Un drum de șase kilometri din Hunedoara care străbate Munții Metaliferi, pentru a lega Valea Geoagiului și Valea Crișului Alb, se află în șantier, într-o zonă spectaculoasă de munte, dar rar circulată și puțin cunoscută de români.

Transalpina Metaliferilor (video), un drum de circa 20 de kilometri care urcă din valea Crișului Alb, prin zona estică din Munții Metaliferi, pentru a coborî apoi în Valea Geoagiului, se află de aproape trei ani în șantier pe ultimul său tronson, neasfaltat - cea mai dificilă porțiune a traseului.

Drumul Judeţean 741 traversează sate din comunele Bucureşci şi Balşa, unele dintre cele mai izolate din judeţul Hunedoara, și este modernizat pe sectorul dintre localitățile Curechiu şi Almaşu Mic de Munte, în lungime de circa șase kilometri (tronsonul km 12+450 – km 18+050)

Datorită pantelor sale și a zonei sălbatice pe care o traversează, unii localnici l-au numit Transalpina Metaliferilor.

Lucrările de modernizare se apropie de final, urmând să fie turnat asfaltul, însă noua șosea este rar tranzitată de turiști, fiind puțin cunoscută și mai greu accesibilă din cauza izolării.

„Rar vedem trecând mașini pe acest drum, care nu este încă gata, dar poate fi străbătut și pe porțiunea neasfaltată. Satele noastre au fost dintotdeauna izolate, deși pe drumurile forestiere din munți, când erau mai circulate, puteam ajunge mai ușor, la Brad și la Săcărâmb”, spune un localnic din Balșa, Hunedoara.

Chiar și așa, călătorii care ajung aici pot rămâne uimiți de lărgimea terasamentului, pe sectorul a cărui modernizare a fost contractată în 2021, de Consiliul Județean Hunedoara, pentru 32 milioane de lei.

Două regiuni pitorești din Munții Metaliferi

Lucrările, finanţate de Consiliul Judeţean Hunedoara, trebuia să dureze 24 de luni de la data semnării contractului şi vizează modernizarea drumului şi construcţia unor poduri şi a unor ziduri de sprijin.

Transalpina Metaliferilor începe din Valea Crișului Alb, în vecinătatea municipiului Brad și a localității miniere Crișcior. Aici se află așezările din Ţara Zarandului, traversate de apele repezi ale Crişului Alb.

Centrul economic al regiunii de munte locuită de moţi este Brad, un municipiu cu 15.000 de locuitori, din nordul judeţului Hunedoara, fost centru minier important al României.

Așezările pitorești ale moților, care păstrează amintirea lui Horea și Avram Iancu, stațiunea Vața Băi, satele miniere ale aurului de la poalele vulcanilor stinși și ținutul Apusenilor se numără printre atracțiile turistice din țara Zarandului.

De cealaltă parte a munților, valea Geoagiului înfățișează călătorilor un relief carstic spectaculos, împodobit de numeroase sate mici, înșirate pe dealuri, înconjurate de vastele păduri ale ținutului de la poalele munților Metaliferi.

Aici se află Geoagiu Băi, stațiunea cu izvoare termale ridicată pe ruinele anticei Germisara și tot aici se află cetatea dacică Ardeu, cucerită de romani la începutul secolului al doilea.Rezervația Cheile Madei, dar și Cheile Ardeului, Cheile Băcâiei, Cheile Cibului şi Cheile Glodului, Peştera Cigmăului şi Peştera Geoagiu Băi se numără printre monumentele naturii care pot fi vizitate pe valea Geoagiului, alături de cascada Clocota din Geoagiu Băi.