Foto Marele baraj din Valea Jiului, investiția care a ajuns atracție turistică, dar nu va fi terminată niciodată FOTO
0Lucrările la barajul Baleia din Hunedoara au început în anii ’90, însă au fost abandonate de un deceniu. Acum, arcul uriaș de beton de pe valea pârâului Baleia se numără printre atracțiile neobișnuite din Valea Jiului.
Soarta amenajării hidrotehnice din Valea Balea (județul Hunedoara) a rămas incertă, la 15 ani de la oprirea lucrărilor.
Eusebiu Durbacă, directorul Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ), spune că deși amenajarea ar fi utilă pentru Valea Jiului, pașii de urmat pentru reluarea lucrărilor necesită timp, iar alte investiții propuse de CEVJ, ca înființarea unui parc fotovoltaic la Petrila, sunt prioritare.
Cuprins în lucrările de amenajarea hidrotehnică, Barajul Baleia din Hunedoara (foto - Emil Savi), aflat la circa patru kilometri de Termocentrala Paroșeni, a fost proiectat la începutul anilor ’90, pentru alimentarea cu apă și creșterea funcționalității instalațiilor din Termocentrala Paroșeni.
Investiția s-a derulat cu întârzieri, din cauza subfinanțării, iar din anul 2014, a fost oprită.
„Lucrările realizate de Hidroconstrucţia – Sucursala Jiu au vizat excavarea şi forarea versanţilor, construirea unui baraj din beton în dublu arc, cu un volum de 86.000 de metri cubi (realizat parţial), a unui sector din aducţiunea de apă de 3,2 kilometri până la termocentrală (realizat parţial), construirea unui drum de acces şi a unui drum de contur pe malul drept (finalizate), amenajarea unei cariere pentru betoane, a unei galerii de deviere a apelor, a unor galerii de drenaj şi injecţie, a drumurilor tehnologice, a instalaţiilor electrice (toate finalizate)”, arăta o adresă din 2009 a Sucursalei Jiu a Hidroconstrucția.
Traseu tematic spre barajul Baleia din Hunedoara
Circa 60 la sută din lucrările necesare pentru amenajarea hidrotehnică Baleia au fost realizate, insuficient pentru ca barajul să poată avea o utilitate economică.
Arcul de beton din Valea Jiului și tunelurile construite în jurul lui au devenit, cu timpul, o atracție turistică. Localnicii au amenajat un traseu turistic pe valea Baleia, iar barajul se numără printre locurile de vizitat.
„Traseul Tunelelor îmbină armonios farmecul pădurii de fag cu elemente antropice (construcții nefinalizate), susurul pârâului Baleia cu adierea vântului peste Vârful Straja, vuietul apei din cascada Dracului cu liniștea din Peștera Dracului”, arăta Emil Milică Savu, unul dintre inițiatorii traseului tematic de pe valea Baleia.
Drumul poate fi parcurs în circa 4–5 ore, dus – întors și este semnalizat cu simbolul „floare roșie”.
„Sunt chei interesante, sălașe de lemn - urme arhitecturale ale celei mai vechi civilizații din Valea Jiului - momârlanii, cascade, peștera Dracului cu al ei pumn de piatră, un pârâu pe care se poate pescui civilizat și care cred că are și pești, un sfinx, un baraj nefinalizat, drumul prin tuneluri ce ne duce la câteva puncte de belvedere de unde se pot vedea peisaje impresionante”, adăuga Emil Milică Savu.
Peștera Dracului
Pârâul Baleia din Hunedoara coboară din Munții Vâlcan și se revarsă în râul Jiul de vest, în amonte de Termocentrala Paroșeni, în imediata vecinătate a acesteia. Pe cei câțiva kilometri ai săi, valea Baleia oferă călătorilor atracții turistice interesante, cele mai cunoscute fiind Cascada Dracului și Peștera Dracului.
Valea Baleia era propusă ca destinație turistică pentru amatorii de drumeții și în anii ’80, înainte de lucrările la Amenajarea hidrotehnică Baleia.
„Urcăm 15 minute pe drumul forestier ce însoțește valea Baleia. Iată-ne în dreptul unei frumoase cascade de cinci metri, mărginită de pajiști ademenitoare. Puțin mai sus de ea, la baza peretelui din malul stîng, se deschide intrarea largă de trei metri și înaltă de 1,2 metri, a peșterii Dracului de la Paroșeni (700 metri altitudine). Un fir de apă se scurge spre fundul peșterii, formând pe parcursul său cîteva lacuri ce pot fi evitate ușor. În zona mediană a galeriei principale observăm terase în rocă și mici excavații pe pereți, numite lingurițe. Rețeaua de galerii însumează 376 de metri și a fost explorată și cartată de clubul de speologie Emil Racoviță din București. Părăsim peștera și, dacă mai avem timp, la 80 de metri amonte la baza unui perete de calcar ce se vede ușor de la talveg, mai putem vizita o altă cavitate: peștera Furnicii, lungă de numai 34 de metri, cu galerii diferite ca formă și concrețiuni de cele ale peșterii Dracului”, informa exploratorul Ică Giurgiu.
În Valea Jiului, a fost construit în perioada 1962 – 1967, barajul Valea de Peşti (foto), necesar pentru a asigura alimentarea cu apă a oraşelor şi exploatărilor miniere din regiunea minieră. Un munte a fost dinamitat și excavat pentru construcția singurului mare baraj hidrotehnic, funcțional, din Valea Jiului.
Barajul are o lungime de 240 de metri și înalt de circa 50 de metri, iar lacul său de acumulare se întinde pe 25 de hectare.