FOTO Sarmizegetusa Regia ascunsă sub nămeţi: peisajul spectaculos care îi întâmpină pe turişti în cetatea dacică
0Ultimele ninsori au îngropat fosta aşezare dacică din Munţii Orăştiei sub un strat consistent de zăpadă, care străluceşte sub razele soarelui.
În ziua solstiţiului de iarnă, ruinele oraşului antic Sarmizegetusa Regia şi-au întâmpinat vizitatorii ascunse sub un covor de omăt.
Soarele i-a dat strălucire zăpezii îngheţate care a acoperit monumentele şi a transformat priveliştea într-una de poveste.
Turiştii veniţi să „celebreze” cea mai scurtă zi a anului în locul sacru al dacilor au fost mai puţini ca în anii trecuţi, totuşi, cei care au străbătut drumul din Munţii Orăştiei au avut motive de satisfacţie, datorită frumuseţii peisajului.
În perioada iernii, accesul în Sarmizegetusa Regia este permis între orele 10 şi 15, iar biletul de intrare costă 5 lei, pentru adulţi, şi 2 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.
Povestea Sarmizegetusei Regia
Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Templele şi sanctuarele ei au fost dispuse pe două terase, iar unii istorici au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice, potrivit unor istorici. Sarmizegetusa Regia a fost devastate de romani, a fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate vreme de aproape două milenii. În prezent, situl arheologic este inclus în patrimoniul UNESCO, alături de alte cinci cetăţi dacice şi este unul dintre cele mai populare minumente istorice ale ţării.
Sarmizegetusa Regia, acoperită de ninsori
Vă recomandăm şi:
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.
Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.