Fosile de dinozauri descoperite în Ţara Haţegului după găsirea unei hărţi vechi de peste un secol
0O hartă veche, regăsită după un secol, aduce dovezi excepţionale ale vieţii din Cretacic pe teritoriul Ţării Haţegului.
O hartă veche de mai bine de 100 de ani, considerată pierdută şi pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri de pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, a fost descoperită în arhivele Institutului Maghiar de Mine şi Geologie (Budapesta).
„Paleontologii erau de multă vreme în căutarea unui document care să indice explicit, în teren, locurile din care au fost excavate primele fosile din bazinul Ţării Haţegului. Un cercetător a venit cu ideea de a verifica atent arhiva de hărţi a Institutului şi aşa a fost scoasă la lumină această adevărată hartă a comorilor”, informează Adina Popa, reprezentanta Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului
Harta a fost întocmită înainte de Primul Război Mondial de geologul Ottokár Kadić, care venise să realizeze harta geologică a zonei de vest a bazinului Ţării Haţegului. În timpul activităţilor în teren, geologul a descoperit mai multe situri cu fosile de dinozauri şi alte reptile. Multe dintre fosilele colectate de Ottokár Kadić au stat la baza cercetărilor ştiinţifice ulterioare realizate de Franz Nopcsa, primul paleontolog care a adus în atenţia întregii lumi faimoşii dinozauri pitici din Transilvania. Sauropodul Magyarosaurus dacus este unul dintre cei mai cunoscuţi dinozauri, emblematic pentru Geoparc, ale cărui fosile au fost colectate de Kadić şi studiate de Nopcsa. Declanşarea războiului şi trecerea timpului au făcut ca siturilor fosilifere excavate de Kadić să li se piardă urma. Mult timp paleontologii au crezut că locurile de pe actualul teritoriu al Geoparcului care au furnizat ştiinţei unele dintre primele fosile ale vieţuitoarelor din Cretacicul superior din zona Haţegului nu vor mai putea fi vreodată identificate.
În săptămânile de muncă de teren, paleontologii au avut surpriza de a identifica siturile de la începutul sec. XX, care au furnizat fosilele faimoşilor dinozauri pitici din Transilvania, pe baza cărora au fost făcute primele cercetări paleontologice, arată reprezentanţii Geoparcului.
„De-a lungul unor campanii de teren de câteva săptămâni, am reuşit să identificăm poziţiile probabile ale siturilor excavate de Kadić acum mai bine de un secol, mai mult chiar, am reuşit să descoperim inclusiv noi fosile în locaţiile respective. Dintre cele peste o sută de fosile nou colectate, cele mai importante descoperiri includ o serie articulată de vertebre de dinozaur sauropod, dar am descoperit şi multe alte resturi de dinozauri, crocodilieni şi broaşte ţestoase. Totuşi, din punct de vedere ştiinţific, cele mai neaşteptate şi mai interesante fosile colectate de echipă au doar câţiva milimetri şi au fost descoperite în timpul preparării fosilelor de dinozauri. Aceste resturi minuscule aparţin unor mamifere primitive care au fost contemporane cu dinozaurii, iar studiile noastre de până acum sugerează că ele ar putea aparţine celor mai vechi mamifere cunoscute din întregul Bazin al Haţegului” – explică dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, membru în echipa internaţională de cercetare.
Fosilele nou descoperite au fost comparate cu cele colectate acum 100 de ani prin diverse investigaţii geochimice, geologice şi paleontologice.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat