Taximetrist ziua, traficant de droguri după program. Discuții codate cu clienții: „Dă-mi 200 de lei. Ia și o sticlă de Coca Cola”

Un bărbat de 35 de ani, taximetrist de profesie, a crezut că va face bani frumoși din traficul de cocaină, dar polițiștii au aflat de mica lui „afacere” și l-au tras pe dreapta. La rândul lor, judecătorii au decis să îl dea exemplu pentru cei care ar fi tentați pe viitor să îl calce pe urme.

Tribunalul Galați l-a condamnat în 29 februarie pe S.B., un taximetrist de 35 de ani, la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc. Decizia instanței nu este definitivă.

Traficantul de droguri a fost dat în vileag după ce procurorii DIICOT Galați au aflat pe surse că un bărbat vinde cocaină în Galați cu 100 de euro doza. Au intrat pe fir și au aflat că respectivul practică taximetria și își selectează atent clientela, oferind numere de contact doar persoanelor de încredere sau celor care au recomandări.

De asemenea, ca să nu fie dat în vileag, comunicarea cu potențialii clienți o făcea doar prin intermediul unor aplicații mobile. După ce au început să îi intercepteze convorbirile, anchetatorii au descoperit că taximetristul vorbea codat cu clienții înainte să intre cu aceștia pe aplicațiile mobile.

A fost suficient pentru polițiști să afle că drogurile erau numite „sute de lei”, „Coca Cola” sau „bere”. 

„Frate, dă-mi două sute de lei. Ce să mai…? Că am nevoie” și „Ia o sticlă de Coca-Cola. Mai am una de bere, e bun?”, sunt doar două dintre conversațiile purtate de taximetrist cu clienții, în care a încercat să ascundă faptul că vindea droguri.

Anchetatorii au stabilit că taximetristul a cumpărat, deținut și vândut droguri de mare risc în perioada noiembrie 2022- mai 2023.

Ce droguri se consumă în România

Conform celor mai recente studii ce vizează populația generală, pe primul loc în ordinea celor mai consumate droguri ilicite în România se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 6,3%, urmează canabisul – 6,1%, cocaina -1,6%, medicamentele fără prescripţie medicală – 1,5%, ecstasy – 1,0%, heroina – 0,9%, LSD – 0,5%, amfetaminele – 0,2% și solvenţii/inhalante – 0,1%.

Cocaina are efect imediat asupra întregului corp şi actionează ca anestezic local şi ca stimulent puternic pentru creier, deoarece mimează creşterea nivelului de adrenalină.

Folosită în cantități mici, îl face pe consumator să se simtă euforic, plin de energie, vorbăreț şi cu simțurile ascuțite, reduce temporar nevoia de a dormi şi de a se hrăni, însă folosită în mod regulat, provoacă schimbări majore în creier, mai ales în sistemul responsabil de satisfacție, ceea ce duce la dependență, spun specialiștii.

Dependență fizică și psihică de droguri

Drogurile de risc şi de mare risc creează dependență fizică, dar mai ales psihică, fiind totodată printre factorii determinanți în săvârșirea infracțiunilor cu violență, a infracțiunilor de trafic de ființe umane precum infracțiuni contra patrimoniului ori infracțiuni de altă natură.

„Amploarea femomenului consumului de droguri înregistrat în ultima perioadă pe teritoriul ţării, scăderea îngrijorătoare a vârstei de la care tinerii debutează în consum, efectele devastatoare pe care consumul de droguri le produce atât asupra persoanei consumatorului , cât şi asupra membrilor comunităţii, trebuie să determine autorităţile judiciare în sporirea exigenţei în instrumentarea şi tragerea la răspundere penală a traficanților, și deopotrivă a consumatorilor. Modalitatea concretă de săvârşire a faptei, precum şi aspectele ce ţin de persoana suspectului, imprimă o periculozitate socială sporită, incompatibilă cu o modalitate de executare fără privare de libertate”, este concluzia instanței de judecată.