Cum a pălit una dintre cele mai fermecătoare zone din Galaţiul secolului trecut. Strada Domnească era comparată cu Calea Victoriei din Bucureşti

În urmă cu 100 de ani, Galaţiul era un oraş modern, în care se construia mult iar cu concepţiile de viaţă erau pe măsură. La sfârşitul secolului al XIX-lea, dar mai ales la începutul secolului al XX-lea, clădirile din oraşul de la Dunăre erau gândite de arhitecţi cu studii în marile oraşe europene. Aceştia au adus aici idei inovatoare, care frământau continentul dar pe care le-au îmbinat cu puternica tradiţie românească.

În primii ani ai secolului al XX-lea, pe strada Domnească din Galaţi au fost construite numeroase clădiri reprezentative pentru oraşul de la Dunăre, dar şi pentru portofoliul arhitecţilor creatori ai stilului neoromânesc. Regulamentul pentru aceste construcţii a fost aprobat în anul 1893, fapt care a dus la înfrumuseţarea centrului oraşului.

Arhitectul Ion Mincu, cel care a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiţionale din România, precum Vila Robescu din Sinaia, Casa Lahovari şi Bufetul din Şoseaua Kiseleff a proiectat la începutul anilor 1900 şi Palatul Administrativ din Galaţi.

„Palatul administrativ, azi sediul Instituţiei Prefectului judeţului Galati, a fost proiectat de arhitectul Ion Mincu şi s-a construit sub directa lui îndrumare. Palatul Justiţiei, azi sediul rectoratului Universităţii «Dunărea de Jos», a fost proiectat de arhitecţii Grigore Cerchez şi Anton Varnav. Împreună cu Ştefan Burcus, Petre Antonescu a proiectat Catedrala Ortodoxă din Galaţi”, ne-a explicat Marius Mitrof, consilierul Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi.

Personalităţi ale culturii româneşti, impresionate de frumuseţea străzii Domnească

„Strada principală este Strada Domnească, largă, lungă, plantată, pavată cubic, bordată în partea centrală de clădiri mari europene, regulate; ori magazine şi hoteluri frumoase, iar mai sus, de locuinţe particulare elegante şi ornate de grădini îngrijite”, spunea istoricul Ion Bulei în cartea „Atunci când veacul se năştea".

FOTO Facebook/Vechiul Galaţi în imagini

Şi Nicolae Iorga a fost fascinat de această zonă a oraşului Galaţi. Acesta scria în „România aşa cum era până la 1918” că „strada se face tot mai frumoasă. Acum vitrine strălucitoare adaugă lumina lor: cofetăria centrală, berării, hoteluri, cafenele, prăvalii de tot felul, băcănii.”

Potrivit Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi, „lungimea Străzii Domneşti de la Piaţa Regală la Parcul Carol este de patru kilometri. De la noul Palat al Justiţiei şi până la capăt este plantată cu tei. De la Piaţa Regală la Palatul Justiţiei sunt magazinele cele mai mari şi mai luxoase aşa cum se văd în marile oraşe occidentale.”

Frumoasă precum Calea Victoriei din Capitală

În acele vremuri, strada Domnească a fost comparată cu Calea Victoriei din Bucureşti, „dar îndoit mai largă, cu trotuare mai largi, plantate cu tei mirositori şi castani stufoşi”, scria Gheorghe Cristescu în „Farmecul Dunării şi Galaţii”.

FOTO Pinterest

Unică în ţară prin aspect, strada Domnească era foarte frumoasă. Nici nu e de mirare că aici au fost construite case aristocratice până în apropierea Grădinii Publice. Astăzi, aceasta păleşte prin nepăsarea autorităţilor, dar şi a unor gălăţeni. Pe mai toate clădirile istorice şi monumente au fost desenate graffiti de aşa-zişii „artişti urbani”. Această formă de protest a fost importată după Revoluţie din New York-ul anilor '70.